Am zărit lumină…

Зърнах светлина…
(Марин Сореску)

Зърнах светлина на земята
И се родих и аз
За да видя как сте.

Здрави ли сте? Силни ли сте?
Щастливи ли сте?

Благодаря, не ми отговаряйте.
Нямам време за отговори
Едва намирам време за въпроси.

Обаче ми харесва тук.
Топло и хубаво е
И има толкова много светлина, че
Тревата расте.

И ето онова момиче,
То ме гледа със душата си…
Не, скъпа моя, не си прави труда да ме обичаш.

Както и да е, ще пия едно кафе
От твоята ръка.
Харесва ми това, че знаеш да го приготвяш
Горчиво.

(trad.: M. Bătrânu)

Am zărit lumină…
(Marin Sorescu)

Am zărit lumină pe pământ,
Şi m-am născut şi eu
Să văd ce mai faceţi.

Sănătoşi? Voinici?
Cum o mai duceţi cu fericirea?

Mulţumesc, nu-mi răspundeţi.
Nu am timp de răspunsuri,
Abia dacă am timp să pun întrebări.

Dar îmi place aici.
E cald, e frumos,
Şi atâta lumină încât
Creşte iarba.

Iar fata aceea, iată,
Se uită la mine cu sufletul…
Nu, dragă, nu te deranja să mă iubeşti.

O cafea neagră voi servi, totuşi.
Din mâna ta.
Îmi place că tu ştii s-o faci
Amară.

Cuvinte și expresii uzuale în limba bulgară

Cel mai comun cuvânt de salut în limba bulgară este здравей , căruia îi corespunde și o formă de plural, atunci când vă adresați mai multor persoane: здравейте . De asemenea, există și o formă mai familiară: здрасти . Toate trei sunt de fapt urări de sănătate, din moment ce au la bază cuvântul здраве (sănătate), care a ajuns și pe la noi în cuvinte ca zdravăn sau… năzdrăvan.

Dacă vreți să folosiți saluturi bazate pe momente ale zilei, acestea sunt:

Добро утро. Bună dimineața.

Добър ден. Bună ziua.

Добър вечер. Bună seara.

… iar urarea de noapte bună este лека нощ , care literal înseamnă noapte ușoară. Celor care au urmărit intensiv televiziunea bulgară în vremea regimului comunist sigur le va suna cunoscută această urare, de la titlul emisiunii de seară pentru copii Лека нощ, деца! (Noapte bună, copii!).

Ca și în română, se mai poate întreba pur și simplu:

Как си? Ce faci? (literal: Cum ești?)

iar un răspuns posibil este:

Добре съм. Sunt bine.

Dacă atunci când ajungeți undeva vi se adresează cineva cu добре дошли , înseamnă că tocmai v-au spus bine ați venit.

Când vă interesează numele cuiva, puteți întreba:

Как се казваш? Cum te cheamă?

Dacă cei întrebați sunteți chiar voi, răspunsul e:

Казвам се… Mă cheamă…

sau

Аз съм… Eu sunt …

și puteți adăuga un politicos приятно ми е да се запознаем (încântat/ă să facem cunoștință). Sau pur și simplu приятно ми е , care literal înseamnă îmi place, îmi face plăcere.

Când vreți să mulțumiți, spuneți благодаря (sau благодаря много , care înseamnă mulțumesc mult). Ca și în română, în mod familiar se poate folosi și franțuzescul мерси   (mersi). Răspunsul (cu plăcere) este моля , care înseamnă de fapt te / vă rog. Cât despre scuze, acestea se cer spunând извинете (scuzați-mă).

Când vă luați la revedere de la cineva, spuneți довиждане . Se poate spune și чао (ciao), mai informal – luat din italiană, evident. Există și corespondentul lui adio, spus cuiva pe care îl veți revedea după multă vreme sau deloc, acesta este сбогом .

Și încă ceva legat de o urare de sănătate. Atunci când ciocniți un pahar cu o băutură alcoolică, spuneți наздраве . Același lucru îl puteți spune și când strănută cineva.

Dacă sunteți luați drept bulgari și vi se vorbește numai în bulgară, puteți scăpa cu не разбирам български (nu înțeleg bulgară).

Desigur, lista poate continua, așa că dacă mai vreți să aflați și alte cuvinte și expresii de bază, puteți lăsa întrebări în zona de comentarii a articolului de față.

În final câteva cuvinte despre urarea добър вечер (bună seara), care ascunde o ciudățenie. Pasionații de gramatică vor sesiza pe loc un dezacord: добър este adjectivul bun, la masculin, pe când substantivul вечер (seară) este feminin, semn că în trecutul îndepărtat cuvântul вечер a fost masculin și și-a schimbat genul pe parcurs. Urarea, însă, a rămas la fel.

Conjunctivul verbului

Cu toate că în limba bulgară există o construcție analoagă conjunctivului din limba română, nu o veți găsi în tabelele cu conjugări ale verbului. Forma respectivă nu are o definiție în cadrul gramaticii bulgare, deși există câțiva lingviști care se referă la ea ca fiind un mod verbal (наклонение) pe nume подчинително наклонение (de la подчинение, care înseamnă subordonare).

Pentru a obține această formă – la care o să mă refer totuși în continuare cu termenul „conjunctiv” – este suficient să știți forma de la prezent a verbului, în fața căreia puneți particula да. Dacă mai țineți minte, același lucru se întâmplă și la timpul viitor, unde particula cu pricina este însă ще.

De exemplu, în cazul verbului чета (a citi), formele conjunctivului pentru toate persoanele sunt:

чета Singular Plural
Persoana I да чета да четем
Persoana a II-a да четеш да четете
Persoana a III-a да чете да четат

Forma negativă se obține intercalând не între particula да și verb: да не чета
(să nu citesc), да не четеш (să nu citești) etc.

În principiu puteți folosi această construcție în bulgară în orice situație în care în română ați utiliza conjunctivul prezent, deci când se exprimă o posibilitate, o dorință, o recomandare, o necesitate și așa mai departe. Câteva exemple:

Искам да чета. Vreau să citesc.

Трябва да уча. Trebuie să învăț.

Няма нужда да говоря. Nu e nevoie să vorbesc.

Мога да плувам. Pot să înot.

Предпочитам да живея в голям град. Prefer să locuiesc într-un oraș mare.

Există până și valoarea de imperativ:

Да четеш! Să citești!

precum și situațiile în care conjunctivul exprimă o acțiune reală:

Започнах да пиша писмо. Am început să scriu o scrisoare.

De asemenea, acest conjunctiv poate îndeplini și funcții pe care le are infinitivul, despre care știm deja că în bulgară nu există. Astfel, un Hamlet bulgar ar spune:

Да бъдеш или да не бъдеш. A fi sau a nu fi.

sau, mai scurt,

Да бъдеш или не.

O expresie ambiguă

Ce pot avea în comun trei cântece de genuri diferite, din perioade diferite: în ele am auzit o expresie care, tradusă cuvânt cu cuvânt în română, poate crea confuzie. Expresia respectivă are variante ușor diferite în cele trei contexte, însă la bază poate fi rezumată prin ние с теб (noi cu tine), iar ambiguitatea se manifestă atunci când ne punem problema următoare: la câte persoane se referă expresia?

În Не така, cei de la ФСБ spun la un moment dat așa: Само ние с тебе вече ще сме други, ceea ce se poate traduce prin numai noi cu tine deja vom fi alții (în sensul că ne vom schimba). Нова Генерация au piesa Само двама cu refrenul Така че, само двама ще влезем с теб във храма (așa că numai amândoi vom intra cu tine în templu), iar cei de la Уикеда spun încă din titlu că А ние с Боби двамата пием кафе, adică iar noi cu Bobi amândoi bem cafea.

La prima vedere pare că în toate exemplele de mai sus e vorba de cel puțin trei persoane, pentru că în prima parte a expresiilor există noi (deci cel puțin doi) sau amândoi, iar după prepoziția cu urmează o altă persoană. Totuși, în context nu are sens, din restul textelor se subînțelege că e vorba doar de două persoane. Așa că am întrebat câțiva bulgari, care mi-au confirmat: existența lui с (cu) indică faptul că în acel noi este inclusă și persoana menționată după această prepoziție, deci expresia înseamnă de fapt noi doi. Sau, dacă e să-l folosim pe cu și în română, tu și cu mine sau eu și cu tine.

Dar dacă vrem să menționăm mai mult de două persoane, cum putem spune? În acest caz nu se mai folosește с, ci и (și). Așadar, de exemplu, ние (двамата) и ти înseamnă noi (doi) și tu.

Numeralul cardinal

Numeralul în limba bulgară (числително име) poate fi cardinal (бройно числително име) sau ordinal (редно числително име). În plus mai există două categorii speciale în cadrul numeralului cardinal: una care se folosește cu substantive ce desemnează persoane de gen masculin (мъжколичнo числителнo име) și alta care se folosește pentru aproximări (числителен брой за приблизителност). Deocamdată, mai jos ne vom ocupa de numeralul cardinal simplu.

Ca și în limba română, numeralele 1 și 2 prezintă forme specifice genului. În cazul lui 1, formele sunt distincte (един pentru masculin, една pentru feminin și едно pentru neutru), în timp ce în cazul lui 2, tot ca în română, forma pentru feminin este aceeași cu cea pentru neutru (два pentru masculin, две pentru feminin și neutru).

1 mai prezintă și o formă de plural: едни. Aceasta corespunde lui niște din română. De exemplu:

Видях едни приятели. Am văzut niște prieteni.

Numeralele de la 0 la 10 sunt:

0 нула
1 един (masc. sg.) / една (fem. sg.) / едно (n. sg.) / едни (pl.)
2 два (masc.) / две (fem., n.)
3 три
4 четири
5 пет
6 шест
7 седем
8 осем
9 девет
10 десет

Numeralele de la 11 la 19 se formează pornind de la numeralul corespunzător cifrei din coadă, la care se adaugă particula на și numeralul pentru 10 (десет), deci în mod similar cu numeralele respective din română, unde se folosește particula spre. Totuși există o deosebire în cazul lui 12, care în bulgară are o singura formă, indiferent de gen.

De remarcat că există și forme colocviale, mai rapid de pronunțat (echivalentul lui unșpe, doișpe etc. de la noi), în care –надесет este înlocuit cu –найсет.

11 единадесет (единайсет)
12 дванадесет (дванайсет)
13 тринадесет (тринайсет)
14 четиринадесет (четиринайсет)
15 петнадесет (петнайсет)
16 шестнадесет (шестнайсет)
17 седемнадесет (седемнайсет)
18 осемнадесет (осемнайсет)
19 деветнадесет (деветнайсет)

Zecile se formează și mai simplu: numeralului corespunzător primei cifre i se alătură десет. Forme colocviale există doar pentru câteva din ele.

20 двадесет (двайсет)
30 тридесет (трийсет)
40 четиридесет (четирийсет)
50 петдесет
60 шестдесет (шейсет)
70 седемдесет
80 осемдесет
90 деветдесет

Numerele formate din zeci și unități au о structură similară cu cele din limba română: cuvântul corespunzător zecilor este urmat de и (și), apoi de cuvântul corespunzător unităților. Așadar, 24 se spune двадесет и четири, 83 se spune осемдесет и три și așa mai departe.

Urmează sutele; trei din ele sunt mai speciale, restul se deduc ușor, primesc terminația стотин:

100 сто
200 двеста
300 триста
400 четиристотин
500 петстотин
600 шестстотин
700 седемстотин
800 осемстотин
900 деветстотин

Mai departe mai e suficient de menționat cum se spune la mie, milion și miliard.

1 000: хиляда

1 000 000: милион

1 000 000 000: милиард

În ce privește pluralul lor, în cazul miilor nu e nicio dificultate (substantivul este feminin și pluralul este хиляди în orice context), însă trebuie mare atenție în privința milionului și a miliardului. Când se vorbește în general de milioane și miliarde, formele sunt cele de plural obișnuit: милиони, respectiv милиарди. Însă atunci când e vorba de numere formate din ele, având în vedere că sunt substantive masculine, trebuie folosit pluralul numeric, de care am mai vorbit aici și aici. Așadar, formele sunt [два, три, четири, …] милиона, respectiv милиарда.

În încheiere, câteva exemple de numerale compuse:

128: сто двадесет и осем

583: петстотин осемдесет и три

1 376: хиляда триста седемдесет и шест

35 724: тридесет и пет хиляди седемстотин двадесет и четири

1 925 111: един милион деветстотин двадесет и пет хиляди сто и единадесет

Scară la cer

Стълба към небето
(Марин Сореску)

Една паяжинна нишка
Виси от тавана
Точно над моето легло.

Всеки ден забелязвам
Как нишката слиза все по-надолу.
Мисля, че ми се изпраща
Стълба към небето.

Спуска ми се отгоре.

Дори отслабнах страшно много
И съм станал просто призрак на този, който бях,
Все пак мисля, че плътта ми
Е твърде тежка
За такава чуплива стълба.

– Душо, върви ти напред.
Яваш-яваш!

(trad.: M. Bătrânu)

Scară la cer
(Marin Sorescu)

Un fir de păianjen
Atârnă de tavan.
Exact deasupra patului meu.

În fiecare zi observ
Cum se lasă tot mai jos.
Mi se trimite și
Scara la cer – zic,

Mi se aruncă de sus.

Deși am slăbit îngrozitor de mult
Sunt doar fantoma celui ce am fost
Mă gândesc că trupul meu
Este totuși prea greu
Pentru scara asta delicată.

– Suflete, ia-o tu înainte.
Pâș! Pâș!

Forvo

Pentru o cât mai bună înțelegere a regulilor de pronunție dintr-o limbă străină trebuie să o auzim vorbită cât mai des. De fapt nu numai de reguli e vorba, ci și de particularitățile de pronunție care există în alte limbi. Unele sunete se pronunță mai deschis sau mai închis față de cum le pronunțăm noi, iar altele nu există în română (de exemplu, în cazul bulgarei, consoana л nu se pronunță ca l-ul de la noi, ci mai moale). Orice ajută în acest sens: emisiuni de radio sau televiziune, texte din cântece, ascultat prieteni nativi și așa mai departe. Dar ce facem când vrem să știm cum se pronunță un anume cuvânt și nu avem pe cine întreba? În mod sigur nu putem asculta la radio ore în șir, sperând că îl vom auzi la un moment dat. În acest caz găsim ajutor în site-urile care furnizează înregistrări de cuvinte din diverse limbi făcute de utilizatorii nativi, dintre care cel mai mare (conform spuselor lor) este Forvo.

Forvo.com

Forvo este un site realizat de o companie din Spania. A apărut în 2008 și de atunci a ajuns să conțină pronunțiile a peste trei milioane de cuvinte din 325 de limbi.

Înregistrările sunt furnizate de utilizatorii site-ului și sunt revizuite de o echipă de editori voluntari. Utilizatorii pot să le și voteze favorabil sau nefavorabil, pentru a se asigura o mai bună calitate a conținutului site-ului.

Căutarea se desfășoară în mod simplu. După introducerea cuvântului căutat se afișează rezultatele grupate pe limbă, în caz că respectivul cuvânt există în acea formă în mai multe limbi. De exemplu, iată rezultatele obținute în urma căutării cuvântului ден (zi):

Pronunții ден(captură de aici)

Limbile în care există cuvântul căutat sunt ordonate în funcție de numărul de înregistrări existente. În cazul de față, în bulgară există cele mai multe, așa că înregistrările ei sunt deja vizibile. Se poate observa că există înregistrări și pentru expresii uzuale ce conțin cuvântul respectiv, nu numai pentru cuvântul de sine stătător: добър ден (bună ziua), рожден ден (zi de naștere), Честит Рожден Ден (urarea de la mulți ani pentru ziua de naștere), ден до пладне (pentru scurtă vreme, puțin) și ясно като бял ден (literal clar ca ziua albă, deci similar cu al nostru clar ca bună ziua).

Pentru a asculta înregistrările, se dă click pe câte unul din rezultatele obținute și astfel se încarcă o pagină nouă cu înregistrările respective. Pentru fiecare din ele sunt afișate numele de utilizator al celui care a făcut înregistrarea și numărul de voturi primite. Sunt posibile diverse acțiuni, cum ar fi evaluarea înregistrării (vot pozitiv sau negativ), marcare ca favorit, descărcare pe calculatorul propriu a fișierului audio, precum și răspândire a înregistrării pe diverse rețele sociale.

Pronunții Честит Рожден Ден(captură de aici)

Ce e interesant e că utilizatorii au posibilitatea de a-și stoca în profil și localitatea, plasând un marker pe o hartă. În acest fel se poate observa dacă există un accent specific regiunii unde locuiesc, comparând cu înregistrările aceluiași cuvânt făcute de utilizatori din alte zone. Sub lista de înregistrări este afișată harta respectivă cu localitățile utilizatorilor marcate. Click pe fiecare localitate face vizibilă informația despre cine a realizat înregistrarea respectivă.

Hartă pronunții(captură de aici)

Interfața site-ului este disponibilă în mai multe limbi, printre care și româna și bulgara. Versiunile acestea pot fi accesate la http://ro.forvo.com/, respectiv http://bg.forvo.com/.

Pentru căutare nu trebuie autentificare. Aceasta este necesară doar în cazul în care vreți să evaluați traduceri, să descărcați fișiere audio și mai ales dacă vreți să încărcați înregistrări proprii. Conform clasamentului de aici, limba română se află în categoria de pe locul 3 (mai mult de 10 000 de înregistrări), așa că, dacă doriți, puteți da oricând o mână de ajutor.

 

Verbul la viitor

Dacă știm cum se conjugă un verb la timpul prezent în limba bulgară, nu avem nicio problemă în a afla conjugarea la viitor. Formele pentru viitor se obțin simplu, punând particula ще în fața formelor de la prezent.

Exemplu pentru verbul видя (a vedea):

видя Singular Plural
Persoana I ще видя ще видим
Persoana a II-a ще видиш ще видите
Persoana a III-a ще види ще видят

Particula respectivă este de fapt forma pentru persoana a treia prezent a verbului ща, care înseamnă a vrea. Acest verb este folosit des cu acest sens în limba vorbită, totuși în scris este preferat sinonimul искам. La timpul viitor particula cu pricina joacă rol auxiliar și nu își schimbă forma în funcție de persoană, cum se întâmplă în limba română (voi, vei, va etc.). De altfel, o asemănare cu limba română este faptul că, în ambele limbi, auxiliarul de la timpul viitor se bazează pe o formă a verbului a vrea.

Lucrurile se complică puțin în cazul formei negative a viitorului. Primul impuls logic e de a pune particula не la început (de exemplu не ще видя), ceea ce nu e chiar greșit. Însă această formă se folosește rar, de regulă în context poetic. În mod curent se folosește altă construcție, anume няма да.

Știm deja că няма este persoana a treia singular prezent de la verbul нямам, despre care am vorbit aici. Да este o particulă similară cu particula pe care o folosim în română la modul conjunctiv. Așadar, întreaga construcție se poate traduce literal cu nu are să, care aduce cu negativul unei forme alternative de viitor din română.

Ca și ще, în formarea viitorului negativ auxiliarul няма да rămâne neschimbat pentru toate persoanele, nu se conjugă.

Exemplu pentru viitorul negativ al verbului купя (a cumpăra):

купя Singular Plural
Persoana I няма да купя няма да купим
Persoana a II-a няма да купиш няма да купите
Persoana a III-a няма да купи няма да купят

Ar mai fi de menționat doar cum se numește timpul viitor în limba bulgară: бъдеще време.

Corabia

Корабът
(Матей Вишниек)

Корабът потъваше бавно а ние казвахме
и какво от това че корабът потъва и също
казвахме всеки кораб потъва
един ден и си стискахме ръцете
вземахме си довиждане

но корабът потъваше толкова бавно
че след десет дни ние които
бяхме си стиснали ръцете все още се гледахме
засрамени и си казвахме няма значение този е
кораб който потъва по-бавно
но въпреки това потъва ето го

но корабът потъваше толкова бавно
че след година все още се срамувахме
ние които бяхме си стиснали ръцете и
всяка сутрин излизахме един по един
измервахме водата хм няма да мине много време
потъва бавно но сигурно

но корабът потъваше толкова бавно
че след един човешки живот все още
излизахме един по един и гледахме
небето и измервахме водата и скърцахме със зъби
и казвахме това не е кораб

това е…
това е…

(trad.: M. Bătrânu)

Corabia
(Matei Vișniec)

Corabia se scufunda încet noi ziceam
şi ce dacă se scufundă corabia şi mai
ziceam orice corabie se scufundă
într-o zi şi ne strîngeam mîinile
ne luam rămas bun

dar corabia se scufunda atît de încet
încît după zece zile noi cei care
ne-am dat mîinile încă ne priveam
ruşinaţi şi ziceam nu-i nimic asta-i
o corabie care se scufundă mai încet
dar pînă la urmă se scufundă iat-o

dar corabia se scufunda atît de încet
încît după un an încă ne era ruşine
nouă celor care ne-am dat mîinile şi
în fiecare dimineaţă ieşeam unul cîte unul
măsuram apa hm nu mai e mult se
scufundă încet dar sigur

dar corabia se scufunda atît de încet
încît după o viaţă de om încă
mai ieşeam unul cîte unul şi priveam
cerul şi măsuram apa şi scrîşneam din dinţi
şi spuneam asta nu e o corabie

asta e o…
asta e o…

Sirene po șopski

Сирене по шопски  este un fel de mâncare destul de asemănător cu altele din Balcani, de exemplu cu grecescul Μπουγιουρντί (Bouyiourdi). Se folosesc vase de lut, de data aceasta din cele de mici dimensiuni, pentru câte o porție.

Сирене по шопски

Ingredientele sunt:

Домати  (roșii): 2 buc. mai mari

Сирене  (brânză): 200 g

Люта чушка  (ardei iute)

Лук  (ceapă): 1 buc.

Яйца  (ouă): 2 buc.

Магданоз  (pătrunjel)

Олио  (ulei)

Сол  (sare)

Черен пипер  (piper)

Cantitățile de roșii și brânză sunt orientative, în funcție de cât de încăpătoare sunt vasele de lut. În cazul de față ajung cam pentru două vase.

Ceapa se taie mărunt, se călește puțin în ulei și apoi se presară pe fundul celor două vase. Roșiile se curăță de pieliță (ca să fie mai ușor, mai întâi se lasă în jur de un minut în apă fierbinte) și apoi se taie felii mari, rotunde. Brânza se taie și ea în felii mai groase, cam de 1 cm. Se așează în vase câte un strat de felii de brânză, peste care se așează un strat de felii de roșii. Se repetă operațiunea, eventual, dacă mai avem suficiente felii de roșii și brânză. Se așează deasupra ardeiul iute, care în prealabil poate fi copt pe plită, apoi vaselor li se pun capacele și se bagă la cuptor pentru 15 – 20 de minute, la 200 de grade.

După ce trece timpul respectiv, vasele se scot, se sparge câte un ou în fiecare și apoi li se pun capacele și se bagă iar la cuptor, unde se țin până sunt gata ouăle.

Сирене по шопски

Apoi vasele se scot din cuptor, se presară pătrunjelul, precum și sare și piper, după gust. Se servește cald.

Сирене по шопски

Numele se aseamănă cu cel al salatei шопска  cuvânt despre care spuneam că este un adjectiv legat de Шоплук  numele regiunii istorice din jurul Sofiei. În plus, în nume mai apare prepoziția по  care are mai multe sensuri în funcție de context. Poate însemna pe, la, prin, din și altele. În cazul de față înseamnă în stil, sau, dacă vreți, à la. Așadar, brânză cum se face în Шоплук , chiar dacă, la fel ca în cazul salatei cu pricina, nu este sigur dacă într-adevăr rețeta provine din acea zonă.