Pluralul substantivelor masculine din limba bulgară se formează adăugând terminații specifice, în funcție de numărul de silabe din care e format cuvântul respectiv. Ca regulă generală, se poate spune că pentru substantivele masculine monosilabice pluralul se obține adăugând terminațiile -ове sau -еве, pe când cele formate din mai multe silabe primesc terminația -и. Se va vedea însă că există și excepții de la această regulă. Mai mult, pentru un număr mic de substantive masculine pluralul se formează cu alte terminații: -ища, -а, -е sau -овци.
Este important de știut că în afară de pluralul obișnuit, care va fi expus mai jos, în limba bulgară substantivele masculine au și un plural numeric, care se folosește după numerale sau după cuvinte ce exprimă o cantitate, cum ar fi de exemplu колко (câți, câte) sau няколко (câțiva, câteva). Acest plural are terminația -а și va fi tratat într-un articol viitor.
Substantivele polisilabice care se termină într-o consoană primesc la plural terminația -и.
учител (profesor) -> учители
спомен (amintire) -> спомени
кораб (navă) -> кораби
картоф (cartof) -> картофи
Există cazuri în care consoana finală de la singular se transformă în altă consoană când se adaugă terminația de plural (de exemplu г devine з, к devine ц, iar х devine с).
геолог (geolog) -> геолози
предлог (prepoziție) -> предлози
вестник (ziar) -> вестници
магьосник (vrăjitor) -> магьосници
стомах (stomac) -> стомаси
Dacă ultima literă din forma de singular este o consoană iar penultima este o vocală, în anumite cazuri aceasta dispare la plural, mai ales dacă e vorba de ъ. Totuși excepțiile nu lipsesc.
компютър (computer) -> компютри
театър (teatru) -> театри
прозорец (fereastră) -> прозорци
румънец (român) -> румънци
…dar
подарък (cadou) -> подаръци
подлец (ticălos) -> подлеци
Terminația -и la plural se adaugă și pentru substantivele masculine polisilabice care la singular se termină în -й, -а sau -я.
трамвай (tramvai) -> трамваи
герой (erou) -> герои
обичай (obicei) -> обичаи
баща (tată) -> бащи
съдия (judecător) -> съдии
În cazul lui -й, din moment ce această literă marchează un diftong, înlocuirea ei cu -и va genera o nouă silabă. În consecință, dacă la singular cuvântul трамвай are două silabe (трам-вай), la plural va avea trei: трам-ва-и.
Substantivele masculine polisilabice cu terminațiile -ин sau -анин au pluralul tot în -и, care înlocuiește aceste terminații. Аceste terminații se folosesc pentru naționalități (ca și -ец) sau definesc în general o persoană de sex masculin.
българин (bulgar) -> българи
англичанин (englez) -> англичани
сърбин (sârb) -> сърби
гражданин (cetățean) -> граждани
селянин (sătean) -> селяни
…dar nu și господин (domn), care are pluralul în -а: господа.
Substantivele masculine cu terminația -о au pluralul în -овци. Printre aceste substantive se numără și grade de rudenie, după cum s-a văzut în articolul precedent, sau alte cuvinte ce definesc în general persoane de sex masculin.
татко (tată) -> татковци
дядо (bunic) -> дядовци
чичо (unchi după tată) -> чичовци
вуйчо (unchi după mamă) -> вуйчовци
глупчо (prostănac) -> глупчовци
глезльо (răsfățat) -> глезльовци
Substantivele masculine formate dintr-o singură silabă formează în general pluralul în -ове. Cum pluralul astfel obținut are trei silabe, accentul în el poate să cadă pe oricare din ele. Din păcate nu există reguli pentru a deduce poziția accentului, așa că pluralurile respective trebuie învățate ca atare. Pentru unele din ele e mai ușor, pentru că sunt permise două variante de accentuări.
лъв (leu) -> лъвове
мак (mac) -> макове
град (oraș) -> градове
мост (pod) -> мостове
стол (scaun) -> столове sau столове
дом (casă) -> домове sau домове
век (secol) -> векове
син (fiu) -> синове
ад (iad) -> адове
Dacă substantivul la singular se termină în й, pluralul se face cu terminația -еве, cu puține excepții.
бой (bătaie) -> боеве
брой (număr) -> броеве
dar
змей (dragon) -> змейове
чай (ceai) -> чайове
Dacă substantivul la singular conține sunetul я, acesta se transformă în е la plural.
сняг (zăpadă) -> снегове
бряг (mal) -> брегове
Există și câteva substantive din două silabe care fac pluralul tot în -ове. Se pot observa la exemplele de mai jos și transformarea lui я în е sau dispariția antepenultimului ъ.
вятър (vânt) -> ветрове
огън (foc) -> огньове
Un număr mic de substantive masculine monosilabice au pluralul în -ища:
край (sfârșit) -> краища
сън (vis, somn) -> сънища
Se poate întâmpla ca în puține cazuri să existe terminația -и și pentru substantive monosilabice.
зъб (dinte) -> зъби
гост (oaspete) -> гости
пръст (deget) -> пръсти
вълк (lup) -> вълци
ден (zi) -> дни
Foarte puține substantive au pluralul în -е sau -а. Pentru ele accentul la plural cade întotdeauna pe ultima silabă. În afară de mai sus amintitul господин, printre ele se numără și:
лист (frunză) -> листа
крак (picior) -> крака
номер (număr) -> номера
мъж (bărbat) -> мъже
кон (cal) -> коне
цар (rege) -> царе
крал (rege) -> крале
În încheiere iată încă trei excepții notabile:
- există un singur substantiv masculin care are pluralul în -я: брат (frate) -> братя;
- există un substantiv masculin care are două sensuri, iar pluralul este diferit în funcție de sens: път (cale, drum) -> пътища, dar път (dată, oară) -> пъти;
- un substantiv masculin are plural complet neregulat: човек (om) -> хора.