Tot ce trebuie știut despre articolul substantivelor neutre la singular este că particula ce se adaugă cuvântului la forma nearticulată este -то.
дете (copil) -> детето
летище (aeroport) -> летището
село (sat) -> селото
око (ochi) -> окото
такси (taxi) -> таксито
меню (meniu) -> менюто
бижу (bijuterie) -> бижуто
Cât despre poziția accentului, aceasta nu se schimbă, ci rămâne tot pe silaba pe care era la forma nearticulată. Simplu!
Cu articolul substantivelor feminine la singular lucrurile stau foarte simplu. Nu există două tipuri de terminații în funcție de rolul substantivului în propoziție, după cum s-a văzut că se întâmplă în cazul substantivelor masculine. Există o singură terminație, care se aplică pentru toate substantivele feminine, indiferent dacă la singular acestea se termină în vocală sau în consoană. Terminația aceasta este -та.
жена (femeie) -> жената
музика (muzică) -> музиката
кола (mașină) -> колата
În cazul în care la forma nearticulată substantivul feminin se termină cu o consoană, la forma articulată accentul va fi întotdeauna pe ultima silabă, deci chiar pe terminația -та.
песен (cântec) -> песента
кръв (sânge) -> кръвта
любов (iubire) -> любовта
вечер (seară) -> вечерта
Tot pentru aceste substantive, dacă respectiva consoană ce stă pe ultima poziție în cadrul formei nearticulate este т, terminația articolului este tot -та, chiar dacă poate părea ciudat că în scris litera т se dublează.
чест (onoare) -> честта
радост (bucurie) -> радостта
Același lucru se poate spune și despre substantivele ce se termină în щ. Deși pentru noi litera aceasta conține deja sunetul t (din moment ce se pronunță șt), la forma articulată se adaugă tot -та.
нощ (noapte) -> нощта
помощ (ajutor) -> помощта
Spre deosebire de celelalte două genuri, substantivele masculine au două forme de articol. Când substantivul are rol de subiect, nume predicativ sau apoziție în cadrul propoziției se folosește forma completă (пълен член) iar în rest se folosește forma incompletă (непълен член). Ambele forme presupun adăugarea unor anumite terminații la sfârșitul substantivului.
Detalii despre cele două grupe de substantive vor urma mai jos. Totuși e bine de știut și că, în caz de incertitudine, formele de articol pot fi găsite în dicționare. De exemplu, definiția unui substantiv masculin (мъж = bărbat) în Onlinerechnik, dicționarul pe care îl folosesc cel mai des, începe cu linia următoare:
мъжът, мъжа, мн. мъже, м.
Primele două forme reprezintă perechea completă / incompletă a articolului. Următoarea este pluralul (prescurtarea мн. vine de la множествено число, adică numărul plural), iar în final este informația despre genul substantivului: м., de la мъжки род (genul masculin).
Cele mai multe substantive primesc terminația -ът pentru forma completă și -а pentru forma incompletă. De exemplu:
човек (om) -> човекът / човека
живот (viață) -> животът / живота
Substantivele ce prezintă sufixul -зъм (similar cu sufixul -sm din neologismele din limba română) pierd vocala ъ când primesc articol.
оптимизъм (optimism) -> оптимизмът / оптимизма
ентусиазъм (entuziasm) -> ентусиазмът / ентусиазма
Când substantivul la forma nearticulată este monosilabic, de cele mai multe ori accentul din forma articulată cade pe ultima silabă, cea cu particula. Aici trebuie reținut că, deși а final din forma incompletă are accent, se pronunță totuși ъ.
мъж (bărbat) -> мъжът [ mă-jăt ] / мъжа [ mă-jă ]
град (oraș) -> градът [ gră-dăt ] / града [ gră-dă ]
Tot în cazul substantivelor monosilabice se mai poate întâmpla ca я să se transforme în e când substantivul primește articol:
сняг (zăpadă) -> снегът / снега
свят (lume) -> светът / света
Cealaltă pereche de terminații, care se aplică pentru restul substantivelor, este -ят / -я (forma completă / forma incompletă). Substantivele din această categorie sunt cele care la forma nearticulată au terminațiile -й, -тел și -ар.
край (sfârșit) -> краят / края
герой (erou) -> героят / героя
Terminațiile -тел și -ар sunt mai speciale, pentru că există și substantive de acest tip care primesc articolul din prima categorie (-ът / -а), anume cele în care cele două terminații nu sunt sufixe. Dacă terminațiile sunt sufixe (și în acest caz de multe ori e vorba de substantive ce definesc persoane sau meserii), atunci articolul va fi din a doua categorie (-ят / -я).
учител (profesor) -> учителят / учителя
лекар (doctor) -> лекарят / лекаря
dar
хотел (hotel) -> хотелът / хотела
куфар (ladă) -> куфарът / куфара
În final mai trebuie menționate și zece substantive care primesc articolul -ят / -я fără vreo regulă anume, doar datorită faptului că așa s-a păstrat din vechime. Acestea sunt:
ден (zi) -> денят / деня
зет (ginere) – зетят / зетя
кон (cal) – конят / коня
крал (rege) – кралят / краля
лакът (cot) – лакътят / лакътя
нокът (unghie) – нокътят / нокътя
огън (foc) – огънят / огъня
път (drum) – пътят / пътя
сън (vis) – сънят / съня
цар (rege) – царят / царя
Genul se numește род, cuvânt din aceeași familie cu verbul родя (a naște) și e mai mult decât evidentă legătura cu cuvintele românești rod și a rodi.
Ca și în română, genurile substantivului în limba bulgară sunt în număr de trei: masculin, feminin și neutru. Genurile sunt în general ușor de recunoscut, deoarece excepțiile de la reguli sunt destul de puține.
Formele prezentate mai jos sunt pentru singular (единствено число), urmând ca pluralul (множествено число) să fie detaliat ulterior.
Cele mai multe substantive de gen masculin (мъжки род) se termină la singular cu o consoană, în afară de cele care se termină cu -ест sau -ост și care, după cum se va vedea mai jos, sunt de genul feminin.
Exemple de substantive masculine:
мъж = bărbat
живот = viață
плод = fruct (la noi plod a avut un traseu un pic diferit)
път = drum
град = oraș
часовник = ceasornic
Alte cuvinte din diverse domenii (muzică, IT) care au intrat în bulgară din engleză și se termină cu o consoană sunt și ele masculine. Se scriu cam cum se citesc, de altfel o să observați că la fel se întâmplă și cu numele proprii din limbile străine.
компютър = computer
сървър = server
файл = fișier
даунлоуд = descărcare (download)
пънк = punk
Printre excepțiile de la regula cu consoana finală se numără în general cuvinte ce identifică o persoană de sex masculin. Acestea pot defini relații de rudenie, meserii sau pur și simplu posesori ai unei anumite calități.
баща, татко = tată
дядо = bunic
чичо = unchi (fratele tatălui)
вуйчо = unchi (fratele mamei)
съдия = judecător
джамджия = geamgiu
късметлия = norocos
Cea mai mare parte a substantivelor de gen feminin (женски род) se termină în vocalele -а sau -я.
жена = femeie
градина = grădină
сестра = soră
стая = cameră
запетая = virgulă
чиния = farfurie
Dintre substantivele feminine care se termină cu o consoană, multe se termină în -ост sau -ест și au sensuri abstracte:
радост = bucurie
младост = tinerețe
скромност = modestie
горест = tristețe
съвест = conștiință
болест = boală
Restul substantivelor feminine care se termină cu o consoană sunt, din fericire, în număr mic. Câteva exemple:
кръв = sânge
сутрин = dimineață
вечер = seară
нощ = noapte
захар = zahăr
чест = onoare
част = parte
смърт = moarte
любов = iubire
помощ = ajutor
Substantivele de gen neutru (среден род) se termină întotdeauna cu o vocală, în general -е sau -о.
село = sat
място = loc
дърво = copac
училище = școală
лице = față
парче = piesă
дете = copil
море = mare
Substantivele neutre se mai pot termina și cu -и, -у sau -ю, în cazul cuvintelor împrumutate din alte limbi. În această categorie intră și unele substantive terminate în -е.
уиски = whisky
такси = taxi
кафене = cafenea
матине = matineu
меню = meniu
интервю = interviu
пардесю = pardesiu
бижу = bijuterie
Informația referitoare la genul unui anumit substantiv poate fi găsit în dicționare și este de regulă abreviată: м. (de la мъжки) pentru masculin, ж. (de la женски) pentru feminin și ср. (de la среден) pentru neutru. Abrevierea pentru substantiv este същ. (de la съществително).
În încheiere, ca fapt divers, merită menționat faptul că există substantive care și-au schimbat genul în decursul timpului. Un exemplu este вечер (seară), care în trecut a fost masculin, dar în prezent este feminin. Și totuși în salutul de bună seara s-a păstrat caracterul masculin; se zice добър вечер și nu добра, cum ar cere un substantiv feminin.