Arhive etichetă: vocabular

Primii pași în bucătăria bulgărească

Primul contact cu bucătăria tradițională bulgărească l-am avut acum un an și ceva în Bansko. Experiența a fost minunată din toate punctele de vedere, atât al savorii mâncărurilor și băuturilor, cât și al aspectului rustic al restaurantelor.  La acest ultim detaliu a contribuit și faptul că, fiind miez de iarnă, focul ardea permanent în vatră și pe el chiar se preparau sub ochii noștri diverse bunătăți.

După alte câteva vizite în Bulgaria m-am decis să aflu mai multe despre bucătăria bulgărească și să încerc să prepar acasă feluri tradiționale. În categoria inaugurată de acest articol veți găsi rețetele lor, precum și alte informații despre ce și cum mănâncă vecinii de la sud de Dunăre.

Bucătăria bulgărească are un caracter variat. Diversitatea se datorează poziției geografice, ce asigură o climă favorabilă cultivării unui număr mare de legume, fructe și ierburi aromate, modului de viață al bulgarilor, cât și istoriei îndelungate a regiunii. Fiind o bucătărie balcanică, a primit multe influențe grecești și turcești și o mare parte din feluri se găsesc și în alte țări vecine, inclusiv la noi.

La baza mâncărurilor stau legumele. Fie proaspete, sub formă de salate, fie preparate în diverse moduri, legumele nu pot lipsi. Des întâlnite sunt ciorbele (diferența față de ale noastre este că nu se acresc cu borș) și tocanele, bucăți de carne și legume fierte înăbușit la foc mic în vase de lut numite гювеч (ghiveciul nostru), la care se adaugă diverse condimente și ierburi.

Lactatele sunt un alt ingredient principal, în special brânza și iaurtul. Bulgarii consumă cantități impresionante de iaurt și există teorii că de acest fapt se leagă longevitatea lor. De altfel, una din bacteriile folosite la producerea iaurtului se numește Lactobacillus bulgaricus. Dintre lactate am ocolit mereu iaurtul, smântâna și laptele, însă cum omul se schimbă în timp, în explorarea bucătăriei bulgărești aș putea face o excepție în ce le privește pe primele două.

În afară de tocane, carnea se prepară și sub formă de grătar (скара), frigărui (шишчета) sau tocată și modelată în forme – cum ar fi кюфтета (chiftele) sau кебабчета (mai lungi, cam ca micii) – precum și în diverse specialități. Cea mai obișnuită carne este cea de porc, dar se consumă și pui, pește sau vită, iar primăvara mult miel.

Bulgaria este o țară a tradițiilor și există mâncăruri și aranjamente care se pregătesc la anumite ocazii sau sărbători religioase, inclusiv pâini care se modelează în diverse forme.

În ce privește băuturile alcoolice, există ракия, rachiul distilat din diverse fructe și chiar și din trandafiri, lichioruri cu aromă de anason (мастика), precum și o mare varietate de vinuri de calitate.

Despre deserturi încă nu știu mare lucru, din moment ce nu sunt amator de dulciuri, dar în timp vor fi și ele explorate.

Ar mai fi de spus că un ingredient des întâlnit îl constituie ardeii copți, pe care îi ador dintotdeauna. Sunt prezenți și în prima rețetă, ce va fi aici în curând.

Весела Коледа!

După cum probabil ați ghicit, în titlu este una din urările pe care și le fac bulgarii de Crăciun. Cuvântul Коледа înseamnă Crăciun, iar весела nu are nevoie de nicio traducere.

Коледа este numele popular al sărbătorii și, ca și la noi, acest cuvânt a dat și numele personajului aducător de cadouri: Дядо Коледа (Моș Crăciun). Altfel, numele oficial, religios al sărbătorii este Рождество Христово (Nașterea lui Hristos).

koledaEtimologia cuvântului Коледа este controversată, dar merită menționat că printre speculații figurează și cea care indică o origine latină (calendae), cum are și colinda noastră.

În afară de Весела Коледа se mai poate spune și Честита Коледа, , corespondenta literală a urării noastre Crăciun fericit.

Evident că acestor două variante de bază li se mai pot adăuga și urări mai generale, printre cuvintele uzuale numărându-se щастие (fericire), здраве (sănătate) și късмет (noroc).

Весела Коледа!