Arhive etichetă: traduceri

Am zărit lumină…

Зърнах светлина…
(Марин Сореску)

Зърнах светлина на земята
И се родих и аз
За да видя как сте.

Здрави ли сте? Силни ли сте?
Щастливи ли сте?

Благодаря, не ми отговаряйте.
Нямам време за отговори
Едва намирам време за въпроси.

Обаче ми харесва тук.
Топло и хубаво е
И има толкова много светлина, че
Тревата расте.

И ето онова момиче,
То ме гледа със душата си…
Не, скъпа моя, не си прави труда да ме обичаш.

Както и да е, ще пия едно кафе
От твоята ръка.
Харесва ми това, че знаеш да го приготвяш
Горчиво.

(trad.: M. Bătrânu)

Am zărit lumină…
(Marin Sorescu)

Am zărit lumină pe pământ,
Şi m-am născut şi eu
Să văd ce mai faceţi.

Sănătoşi? Voinici?
Cum o mai duceţi cu fericirea?

Mulţumesc, nu-mi răspundeţi.
Nu am timp de răspunsuri,
Abia dacă am timp să pun întrebări.

Dar îmi place aici.
E cald, e frumos,
Şi atâta lumină încât
Creşte iarba.

Iar fata aceea, iată,
Se uită la mine cu sufletul…
Nu, dragă, nu te deranja să mă iubeşti.

O cafea neagră voi servi, totuşi.
Din mâna ta.
Îmi place că tu ştii s-o faci
Amară.

Scară la cer

Стълба към небето
(Марин Сореску)

Една паяжинна нишка
Виси от тавана
Точно над моето легло.

Всеки ден забелязвам
Как нишката слиза все по-надолу.
Мисля, че ми се изпраща
Стълба към небето.

Спуска ми се отгоре.

Дори отслабнах страшно много
И съм станал просто призрак на този, който бях,
Все пак мисля, че плътта ми
Е твърде тежка
За такава чуплива стълба.

– Душо, върви ти напред.
Яваш-яваш!

(trad.: M. Bătrânu)

Scară la cer
(Marin Sorescu)

Un fir de păianjen
Atârnă de tavan.
Exact deasupra patului meu.

În fiecare zi observ
Cum se lasă tot mai jos.
Mi se trimite și
Scara la cer – zic,

Mi se aruncă de sus.

Deși am slăbit îngrozitor de mult
Sunt doar fantoma celui ce am fost
Mă gândesc că trupul meu
Este totuși prea greu
Pentru scara asta delicată.

– Suflete, ia-o tu înainte.
Pâș! Pâș!

Corabia

Корабът
(Матей Вишниек)

Корабът потъваше бавно а ние казвахме
и какво от това че корабът потъва и също
казвахме всеки кораб потъва
един ден и си стискахме ръцете
вземахме си довиждане

но корабът потъваше толкова бавно
че след десет дни ние които
бяхме си стиснали ръцете все още се гледахме
засрамени и си казвахме няма значение този е
кораб който потъва по-бавно
но въпреки това потъва ето го

но корабът потъваше толкова бавно
че след година все още се срамувахме
ние които бяхме си стиснали ръцете и
всяка сутрин излизахме един по един
измервахме водата хм няма да мине много време
потъва бавно но сигурно

но корабът потъваше толкова бавно
че след един човешки живот все още
излизахме един по един и гледахме
небето и измервахме водата и скърцахме със зъби
и казвахме това не е кораб

това е…
това е…

(trad.: M. Bătrânu)

Corabia
(Matei Vișniec)

Corabia se scufunda încet noi ziceam
şi ce dacă se scufundă corabia şi mai
ziceam orice corabie se scufundă
într-o zi şi ne strîngeam mîinile
ne luam rămas bun

dar corabia se scufunda atît de încet
încît după zece zile noi cei care
ne-am dat mîinile încă ne priveam
ruşinaţi şi ziceam nu-i nimic asta-i
o corabie care se scufundă mai încet
dar pînă la urmă se scufundă iat-o

dar corabia se scufunda atît de încet
încît după un an încă ne era ruşine
nouă celor care ne-am dat mîinile şi
în fiecare dimineaţă ieşeam unul cîte unul
măsuram apa hm nu mai e mult se
scufundă încet dar sigur

dar corabia se scufunda atît de încet
încît după o viaţă de om încă
mai ieşeam unul cîte unul şi priveam
cerul şi măsuram apa şi scrîşneam din dinţi
şi spuneam asta nu e o corabie

asta e o…
asta e o…

„Лека нощ, деца!”

După atâta teorie și atâtea detalii tehnice este momentul pentru ceva practic, anume traducerea unei mostre de text. Scopul este de a oferi o imagine generală asupra structurii frazei în bulgară și de a examina sensul fiecărui cuvânt, fără a intra în prea multe amănunte în afară de câteva elemente de bază.

Textul ales este legat de o emblemă a anilor ’80, sunt sigur că majoritatea celor ce au copilărit în sudul țării în acea perioadă își amintesc măcar melodia, dacă nu și cuvintele, așa stâlcite cum le rețineam la vremea respectivă fără să înțelegem mare lucru. Este vorba de  genericul emisiunii de zece minute care se difuza înainte de știrile de la ora 8 seara, intitulată Лека нощ, деца (noapte bună, copii).

Pe de altă parte cred că textele pentru copii sunt foarte potrivite pentru cei ce sunt la începutul învățării unei limbi străine, deoarece nu au cuvinte sau structuri complicate. Din fericire, pentru limba bulgară există cel puțin un site cu o mulțime de astfel de texte, de fapt cărți întregi care au chiar și imaginile originale: Моята библиотека. Am găsit acolo până și cartea care mi-a plăcut cel mai mult în copilărie, „Fridolin” de Franz Caspar, ca și altele ce-l au în centru pe vestitul Незнайкo (cunoscut la noi ca Habarnam).

Аз съм Сънчо, ида от горица
Да ви кажа: “Лека нощ, дечица”
Че е тъмно вече вън
Време е за сън,
Време е за сън.

Спят цветя, поля, гори, тревички,
Легнаха в гнездата всички птички,
Спят градчета и селца
Лека нощ, деца!
Лека нощ, деца!

Cuvânt cu cuvânt, semnificațiile sunt următoarele:

Аз = eu.

Съм = sunt (persoana întâi singular de la a fi). Merită menționat faptul că în bulgară nu există infinitiv; persoana întâi singular este și cea pe care o găsiți în dicționar când căutați un verb.

Сънчо este un nume propriu, este personajul din generic care trimite animalele la culcare. Poate fi considerat un echivalent al lui Moș Ene de la noi, făcând abstracție de diferența considerabilă de vârstă dintre ei.

Așadar аз съм Сънчо înseamnă eu sunt Săncio. Ca și în cazul limbii române, ordinea cuvintelor în propoziție este flexibilă și pronumele personal poate lipsi, deoarece se poate deduce din forma verbului. Totuși, dacă pronumele lipsește verbul nu stă la început și atunci în cazul de față s-ar spune: Сънчо съм.

Ида = vin (persoana întâi singular de la a veni).

Отde la, din.

Горица = diminutiv de la гора, care înseamnă pădure. Mai înseamnă și munte în unele dialecte, de unde și numele statului Muntenegru (Черна гора).

În ceea ce privește cuvântul да, în afară că înseamnă ca și la noi afirmativul da, este și corespondentul particulei din ceea ce la noi se numește modul conjunctiv al verbului.

Ви este dativul lui вие (voi), deci înseamnă .

Кажа = spun, zic.

Лека = ușoară, femininul de la лек.

Нощ = noapte. De obicei substantivele feminine se termină în vocală, dar există și excepții, cum e și cea de față. Лека нощ este urarea de noapte bună. Se poate observa că în bulgară adjectivul stă în fața substantivului.

Дечица =  diminutiv de la деца, care înseamnă copii.

Че = , dar poate însemna și deoarece, fiindcă.

Е = e, este.

Тъмно = întuneric.

Вече = deja.

Вън = afară.

Време înseamnă, după cum se poate intui ușor, vreme, timp.

За = pentru. Mai înseamnă și despre, dar nu și în cazul de față.

Сън = somn, dar și vis.

Спят este verbul a dormi la persoana a treia plural, deci înseamnă dorm. Terminația indică întotdeauna această persoană la prezent.

Цветя = flori (plural de la цвете).

Поля = câmpii (plural de la поле).

Гори îl puteți deduce de mai sus, este pluralul de la гора.

Тревички este pluralul de la diminutivul pentru iarbă (тревичка).

Легнаха este persoana a treia plural de la timpul trecut al verbului легна. Verbul înseamnă a se așeza în general, dar și a se culca.

В = în, la.

Гнездата = cuiburile. După prepoziții se folosește forma articulată. Forma nearticulată ar fi гнезда, care este pluralul de la гнездо.

Всички = toți, toate.

Птички = pluralul de la птичка, diminutivul de la птица (pasăre).

Градчета = pluralul de la градче, care este diminutivul de la град (oraș).

Селца = pluralul de la селце, care e un sat mai mic, un cătun.

Așadar, o traducere neadaptată ar suna cam așa:

Eu sunt Săncio, vin din pădurice
Să vă spun noapte bună, copilași
Pentru că e deja întuneric afară
E timpul pentru somn.

Florile, câmpiile, pădurile și ierburile dorm
S-au culcat și păsărelele în cuiburi
Dorm orășele și cătune
Noapte bună, copii!

Se poate observa că în general structura frazei este foarte asemănătoare cu cea din română. Pe măsura ce avansați în studiu o să observați multe alte similitudini. Ca fapt divers, există și o teorie în acest sens dar asta contează mai puțin. Cel mai plăcut este când le descoperiți singuri. Oricum ar fi, asemănările sunt de un mare ajutor și dacă țineți seama și de procentajul ridicat de cuvinte de origine slavă din vocabularul limbii române, deja se poate spune că veți întâmpina mai puține piedici decât vă așteptați.