Forvo

Pentru o cât mai bună înțelegere a regulilor de pronunție dintr-o limbă străină trebuie să o auzim vorbită cât mai des. De fapt nu numai de reguli e vorba, ci și de particularitățile de pronunție care există în alte limbi. Unele sunete se pronunță mai deschis sau mai închis față de cum le pronunțăm noi, iar altele nu există în română (de exemplu, în cazul bulgarei, consoana л nu se pronunță ca l-ul de la noi, ci mai moale). Orice ajută în acest sens: emisiuni de radio sau televiziune, texte din cântece, ascultat prieteni nativi și așa mai departe. Dar ce facem când vrem să știm cum se pronunță un anume cuvânt și nu avem pe cine întreba? În mod sigur nu putem asculta la radio ore în șir, sperând că îl vom auzi la un moment dat. În acest caz găsim ajutor în site-urile care furnizează înregistrări de cuvinte din diverse limbi făcute de utilizatorii nativi, dintre care cel mai mare (conform spuselor lor) este Forvo.

Forvo.com

Forvo este un site realizat de o companie din Spania. A apărut în 2008 și de atunci a ajuns să conțină pronunțiile a peste trei milioane de cuvinte din 325 de limbi.

Înregistrările sunt furnizate de utilizatorii site-ului și sunt revizuite de o echipă de editori voluntari. Utilizatorii pot să le și voteze favorabil sau nefavorabil, pentru a se asigura o mai bună calitate a conținutului site-ului.

Căutarea se desfășoară în mod simplu. După introducerea cuvântului căutat se afișează rezultatele grupate pe limbă, în caz că respectivul cuvânt există în acea formă în mai multe limbi. De exemplu, iată rezultatele obținute în urma căutării cuvântului ден (zi):

Pronunții ден(captură de aici)

Limbile în care există cuvântul căutat sunt ordonate în funcție de numărul de înregistrări existente. În cazul de față, în bulgară există cele mai multe, așa că înregistrările ei sunt deja vizibile. Se poate observa că există înregistrări și pentru expresii uzuale ce conțin cuvântul respectiv, nu numai pentru cuvântul de sine stătător: добър ден (bună ziua), рожден ден (zi de naștere), Честит Рожден Ден (urarea de la mulți ani pentru ziua de naștere), ден до пладне (pentru scurtă vreme, puțin) și ясно като бял ден (literal clar ca ziua albă, deci similar cu al nostru clar ca bună ziua).

Pentru a asculta înregistrările, se dă click pe câte unul din rezultatele obținute și astfel se încarcă o pagină nouă cu înregistrările respective. Pentru fiecare din ele sunt afișate numele de utilizator al celui care a făcut înregistrarea și numărul de voturi primite. Sunt posibile diverse acțiuni, cum ar fi evaluarea înregistrării (vot pozitiv sau negativ), marcare ca favorit, descărcare pe calculatorul propriu a fișierului audio, precum și răspândire a înregistrării pe diverse rețele sociale.

Pronunții Честит Рожден Ден(captură de aici)

Ce e interesant e că utilizatorii au posibilitatea de a-și stoca în profil și localitatea, plasând un marker pe o hartă. În acest fel se poate observa dacă există un accent specific regiunii unde locuiesc, comparând cu înregistrările aceluiași cuvânt făcute de utilizatori din alte zone. Sub lista de înregistrări este afișată harta respectivă cu localitățile utilizatorilor marcate. Click pe fiecare localitate face vizibilă informația despre cine a realizat înregistrarea respectivă.

Hartă pronunții(captură de aici)

Interfața site-ului este disponibilă în mai multe limbi, printre care și româna și bulgara. Versiunile acestea pot fi accesate la http://ro.forvo.com/, respectiv http://bg.forvo.com/.

Pentru căutare nu trebuie autentificare. Aceasta este necesară doar în cazul în care vreți să evaluați traduceri, să descărcați fișiere audio și mai ales dacă vreți să încărcați înregistrări proprii. Conform clasamentului de aici, limba română se află în categoria de pe locul 3 (mai mult de 10 000 de înregistrări), așa că, dacă doriți, puteți da oricând o mână de ajutor.

 

Verbul la viitor

Dacă știm cum se conjugă un verb la timpul prezent în limba bulgară, nu avem nicio problemă în a afla conjugarea la viitor. Formele pentru viitor se obțin simplu, punând particula ще în fața formelor de la prezent.

Exemplu pentru verbul видя (a vedea):

видя Singular Plural
Persoana I ще видя ще видим
Persoana a II-a ще видиш ще видите
Persoana a III-a ще види ще видят

Particula respectivă este de fapt forma pentru persoana a treia prezent a verbului ща, care înseamnă a vrea. Acest verb este folosit des cu acest sens în limba vorbită, totuși în scris este preferat sinonimul искам. La timpul viitor particula cu pricina joacă rol auxiliar și nu își schimbă forma în funcție de persoană, cum se întâmplă în limba română (voi, vei, va etc.). De altfel, o asemănare cu limba română este faptul că, în ambele limbi, auxiliarul de la timpul viitor se bazează pe o formă a verbului a vrea.

Lucrurile se complică puțin în cazul formei negative a viitorului. Primul impuls logic e de a pune particula не la început (de exemplu не ще видя), ceea ce nu e chiar greșit. Însă această formă se folosește rar, de regulă în context poetic. În mod curent se folosește altă construcție, anume няма да.

Știm deja că няма este persoana a treia singular prezent de la verbul нямам, despre care am vorbit aici. Да este o particulă similară cu particula pe care o folosim în română la modul conjunctiv. Așadar, întreaga construcție se poate traduce literal cu nu are să, care aduce cu negativul unei forme alternative de viitor din română.

Ca și ще, în formarea viitorului negativ auxiliarul няма да rămâne neschimbat pentru toate persoanele, nu se conjugă.

Exemplu pentru viitorul negativ al verbului купя (a cumpăra):

купя Singular Plural
Persoana I няма да купя няма да купим
Persoana a II-a няма да купиш няма да купите
Persoana a III-a няма да купи няма да купят

Ar mai fi de menționat doar cum se numește timpul viitor în limba bulgară: бъдеще време.

Corabia

Корабът
(Матей Вишниек)

Корабът потъваше бавно а ние казвахме
и какво от това че корабът потъва и също
казвахме всеки кораб потъва
един ден и си стискахме ръцете
вземахме си довиждане

но корабът потъваше толкова бавно
че след десет дни ние които
бяхме си стиснали ръцете все още се гледахме
засрамени и си казвахме няма значение този е
кораб който потъва по-бавно
но въпреки това потъва ето го

но корабът потъваше толкова бавно
че след година все още се срамувахме
ние които бяхме си стиснали ръцете и
всяка сутрин излизахме един по един
измервахме водата хм няма да мине много време
потъва бавно но сигурно

но корабът потъваше толкова бавно
че след един човешки живот все още
излизахме един по един и гледахме
небето и измервахме водата и скърцахме със зъби
и казвахме това не е кораб

това е…
това е…

(trad.: M. Bătrânu)

Corabia
(Matei Vișniec)

Corabia se scufunda încet noi ziceam
şi ce dacă se scufundă corabia şi mai
ziceam orice corabie se scufundă
într-o zi şi ne strîngeam mîinile
ne luam rămas bun

dar corabia se scufunda atît de încet
încît după zece zile noi cei care
ne-am dat mîinile încă ne priveam
ruşinaţi şi ziceam nu-i nimic asta-i
o corabie care se scufundă mai încet
dar pînă la urmă se scufundă iat-o

dar corabia se scufunda atît de încet
încît după un an încă ne era ruşine
nouă celor care ne-am dat mîinile şi
în fiecare dimineaţă ieşeam unul cîte unul
măsuram apa hm nu mai e mult se
scufundă încet dar sigur

dar corabia se scufunda atît de încet
încît după o viaţă de om încă
mai ieşeam unul cîte unul şi priveam
cerul şi măsuram apa şi scrîşneam din dinţi
şi spuneam asta nu e o corabie

asta e o…
asta e o…

Sirene po șopski

Сирене по шопски  este un fel de mâncare destul de asemănător cu altele din Balcani, de exemplu cu grecescul Μπουγιουρντί (Bouyiourdi). Se folosesc vase de lut, de data aceasta din cele de mici dimensiuni, pentru câte o porție.

Сирене по шопски

Ingredientele sunt:

Домати  (roșii): 2 buc. mai mari

Сирене  (brânză): 200 g

Люта чушка  (ardei iute)

Лук  (ceapă): 1 buc.

Яйца  (ouă): 2 buc.

Магданоз  (pătrunjel)

Олио  (ulei)

Сол  (sare)

Черен пипер  (piper)

Cantitățile de roșii și brânză sunt orientative, în funcție de cât de încăpătoare sunt vasele de lut. În cazul de față ajung cam pentru două vase.

Ceapa se taie mărunt, se călește puțin în ulei și apoi se presară pe fundul celor două vase. Roșiile se curăță de pieliță (ca să fie mai ușor, mai întâi se lasă în jur de un minut în apă fierbinte) și apoi se taie felii mari, rotunde. Brânza se taie și ea în felii mai groase, cam de 1 cm. Se așează în vase câte un strat de felii de brânză, peste care se așează un strat de felii de roșii. Se repetă operațiunea, eventual, dacă mai avem suficiente felii de roșii și brânză. Se așează deasupra ardeiul iute, care în prealabil poate fi copt pe plită, apoi vaselor li se pun capacele și se bagă la cuptor pentru 15 – 20 de minute, la 200 de grade.

După ce trece timpul respectiv, vasele se scot, se sparge câte un ou în fiecare și apoi li se pun capacele și se bagă iar la cuptor, unde se țin până sunt gata ouăle.

Сирене по шопски

Apoi vasele se scot din cuptor, se presară pătrunjelul, precum și sare și piper, după gust. Se servește cald.

Сирене по шопски

Numele se aseamănă cu cel al salatei шопска  cuvânt despre care spuneam că este un adjectiv legat de Шоплук  numele regiunii istorice din jurul Sofiei. În plus, în nume mai apare prepoziția по  care are mai multe sensuri în funcție de context. Poate însemna pe, la, prin, din și altele. În cazul de față înseamnă în stil, sau, dacă vreți, à la. Așadar, brânză cum se face în Шоплук , chiar dacă, la fel ca în cazul salatei cu pricina, nu este sigur dacă într-adevăr rețeta provine din acea zonă.

Neregularități și particularități în conjugarea verbului

În primul rând trebuie menționat că în conjugarea unor verbe se poate schimba consoana din rădăcină la anumite persoane. Acest lucru nu se întâmplă numai la prezent, ci și la alte timpuri, dar deocamdată ne interesează doar prezentul.

De exemplu, în cazul verbului мога (a putea), consoana г apare doar la persoana I singular și la persoana a III-a plural. În rest, aceasta devine ж.

мога Singular Plural
Persoana I мога можем
Persoana a II-a можеш можете
Persoana a III-a може могат

Același lucru se întâmplă și la verbul пека (a coace), к devine ч.

пека Singular Plural
Persoana I пека печем
Persoana a II-a печеш печете
Persoana a III-a пече пекат

Unele verbe sunt formate doar dintr-o silabă, așa că poate apărea o problemă la găsirea rădăcinii la care se adaugă terminațiile în conjugare. La verbele de acest gen care țin de prima grupă (probabil și la cele de grupa a doua, dacă există, încă nu am găsit asemenea verbe) lucrurile stau simplu, nu intervine nicio neregularitate. De exemplu, iată conjugarea verbului спра (a opri).

спра Singular Plural
Persoana I спра спрем
Persoana a II-a спреш спрете
Persoana a III-a спре спрат

Un alt asemenea verb este ща (a vrea), care e puțin mai special, deoarece este și verb auxiliar. Cu ajutorul lui se formează câteva timpuri verbale, printre care și viitorul. Totuși conjugarea lui nu are nimic neregulat:

ща Singular Plural
Persoana I ща щем
Persoana a II-a щеш щете
Persoana a III-a ще щат

Lucrurile nu stau la fel pentru verbele monosilabice ce țin de conjugarea a treia, unde se mai intercalează litera д la formele pentru toate persoanele în afară de persoana I singular. Ca exemple verbele ям (a mânca) și дам (a da).

ям Singular Plural
Persoana I ям ядем
Persoana a II-a ядеш ядете
Persoana a III-a яде ядат
дам Singular Plural
Persoana I дам дадем
Persoana a II-a дадеш дадете
Persoana a III-a даде дадат

La fel se conjugă și alte verbe bazate pe дам, adică formate cu prepoziții, deși sunt plurisilabice: подам (a înmâna), додам (a adăuga), продам (a vinde) etc.

Verbul съм (a fi) este complet neregulat, nu se încadrează în nicio grupă. Și el este auxiliar, pe baza lui se construiesc timpuri ce țin de trecut. Conjugarea lui este următoarea:

съм Singular Plural
Persoana I съм сме
Persoana a II-a си сте
Persoana a III-a е са

Interesant este că mai există un verb a fi, anume бъда. Se folosește de regulă la viitor și conjunctiv și, spre deosebire de съм, nu este verb auxiliar. Este verb regulat, ce ține de prima grupă de conjugare.

бъда Singular Plural
Persoana I бъда бъдем
Persoana a II-a бъдеш бъдете
Persoana a III-a бъде бъдат

În încheiere câte ceva și despre verbul имам (a avea). În limba bulgară este verb regulat, de grupa a treia de conjugare. Spre deosebire de cum se întâmplă în alte limbi, nu este verb auxiliar, totuși prezintă o particularitate, anume că forma lui pentru persoana a treia singular se folosește și pe post de a fi, cu sensul de a se găsi, a se afla, a exista, în mod similar cu construcții precum there is din engleză, es gibt din germană și mai ales il y a din franceză, unde tot verbul a avea este implicat. De exemplu:

Тук има дървото. Aici e copacul.

В този град има много хора. În acest oraș sunt mulți oameni.

În ce privește forma negativă, spuneam că verbul имам nu o formează ca orice verb cu particula не în față, ci există un verb separat care o exprimă: нямам. Așa că și pentru sensul pomenit mai sus, cel de existență, se folosește persoana a treia singular a lui нямам, care este няма:

Тук няма нищо. Aici nu e nimic.

Conjugarea verbului

În primul rând trebuie menționat faptul că în bulgară nu există modul infinitiv. Forma care identifică un verb (deci cea pe care o găsiți în dicționar) este cea de la persoana I singular, timpul prezent.

Sunt trei grupe de conjugare ale verbului în limba bulgară, identificate prin terminația de la forma menționată mai sus. Totuși uneori această informație nu este suficientă, deoarece primele două conjugări împart aceleași terminații. În aceste cazuri, diferența o face particula ce se adaugă la rădăcina verbului pentru conjugare.

Pentru conjugarea întâi, forma de dicționar (deci cea de la persoana I singular, prezent) are terminația sau, în timp ce particula ce se adaugă la rădăcină este .  Conjugarea a doua prezintă terminația sau , iar pentru conjugare se folosește particula . Lucrurile stau mai simplu cu conjugarea a treia, pentru care există doar o terminație () și nu există nicio particulă care să se intercaleze între rădăcină și terminațiile specifice fiecărei persoane (se va vedea că, pentru verbele din această grupă, rădăcina va conține mereu la final un sau ).

Conjugarea întâi

Schema conjugării este următoarea:

Singular Plural
Persoana I -а / -я -ем
Persoana a II-a -еш -ете
Persoana a III-a -ат / -ят

Pentru verbele cu terminația , exemplele clasice care se dau sunt пиша (a scrie) si чета (a citi), pentru că sunt relevante pentru cele două situații posibile pentru accentuarea ultimei silabe. Чета are ultima silabă accentuată, în timp ce пиша nu.

пиша Singular Plural
Persoana I пиша пишем
Persoana a II-a пишеш пишете
Persoana a III-a пише пишат
чета Singular Plural
Persoana I чета четем
Persoana a II-a четеш четете
Persoana a III-a чете четат

Câteva exemple și pentru cazul în care verbul are terminația : живея (a trăi) și зная (a ști).

живея Singular Plural
Persoana I живея живеем
Persoana a II-a живееш живеете
Persoana a III-a живее живеят
зная Singular Plural
Persoana I зная знаем
Persoana a II-a знаеш знаете
Persoana a III-a знае знаят

Cunoașterea accentuării ultimei silabe este importantă, deoarece aceasta se păstrează la toate formele de la celelalte persoane, iar pentru primele două conjugări acest detaliu contează și la pronunția formelor de la persoana I singular și de la persoana a III-a plural. Anume, dacă ultima silabă este accentuată,  / -ат se pronunță ă / ăt, respectiv –я / -ят se pronunță yă / yăt.

Conjugarea a doua

Schema conjugării este următoarea:

Singular Plural
Persoana I -я / -а -им
Persoana a II-a -иш -ите
Persoana a III-a -ят / -ат

Un exemplu pentru cazul cu silabă finală neaccentuată este говоря (a vorbi), iar pentru cazul cu silabă finală accentuată este стоя (a sta în picioare).

говоря Singular Plural
Persoana I говоря говорим
Persoana a II-a говориш говорите
Persoana a III-a говори говорят
стоя Singular Plural
Persoana I стоя стоим
Persoana a II-a стоиш стоите
Persoana a III-a стои стоят

Câteva exemple și pentru cazul în care verbul are terminația сложа (a pune) și суша (a se usca).

сложа Singular Plural
Persoana I сложа сложим
Persoana a II-a сложиш сложите
Persoana a III-a сложи сложат
суша Singular Plural
Persoana I суша сушим
Persoana a II-a сушиш сушите
Persoana a III-a суши сушат

Ca și în cazul conjugării întâi, dacă ultima silabă e accentuată,   / -ат se pronunță ă / ăt, respectiv –я / -ят se pronunță yă / yăt.

Conjugarea a treia

Schema conjugării este următoarea:

Singular Plural
Persoana I -ам / -ям -аме / -яме
Persoana a II-a -аш / -яш -ате / -яте
Persoana a III-a -а / -я -ат / -ят

Accentuarea nu mai e o problemă pentru această grupă, din câte am observat nu există situația ca accentul să fie pe ultima silabă. Mai mult, accentul cade întotdeauna pe penultima.

Ca exemple pentru cazul terminației în -амимам (a avea) și разбирам (a înțelege).

имам Singular Plural
Persoana I имам имаме
Persoana a II-a имаш имате
Persoana a III-a има имат
разбирам Singular Plural
Persoana I разбирам разбираме
Persoana a II-a разбираш разбирате
Persoana a III-a разбира разбират

… iar pentru cazul terminației în -ямотварям (a deschide) și затварям (a închide).

отварям Singular Plural
Persoana I отварям отваряаме
Persoana a II-a отваряш отваряте
Persoana a III-a отваря отварят
затварям Singular Plural
Persoana I затварям затваряаме
Persoana a II-a затваряш затваряте
Persoana a III-a затваря затварят

În ce privește forma negativă, aceasta se obține simplu punând particula не în fața verbului:

не искам (nu vreau)

не говоря (nu vorbesc)

не вярвам (nu cred)

Există totuși o excepție, singura din câte știu. În cazul verbului имам (a vrea), particula не este inclusă în verb, rezultatul fiind că se formează un verb separat, anume нямам:

нямам Singular Plural
Persoana I нямам нямаме
Persoana a II-a нямаш нямате
Persoana a III-a няма нямат

În final ar mai fi de spus că, din păcate, nu am găsit să existe o regulă de deducere a particulei ce se adaugă la rădăcină și nici de deducere a silabei pe care stă accentul. Aceste informații pot fi găsite pe site-uri cum ar fi rechnik.chitanka.info. De exemplu, căutând pe site verbul казвам (a spune), găsim pagina următoare:

http://rechnik.chitanka.info/w/казвам

Încă de la început aflăm accentul (ка̀звам), apoi urmează zona cu explicații de dicționar (din câte am văzut sunt aceleași ca pe onlinerechnik.com, cu excepția traducerilor în engleză: http://www.onlinerechnik.com/duma/казвам) și în final tabele cu formele pentru toate timpurile din limba bulgară. Tabelul pentru prezent (сегашно време) este, evident, primul.

Articolul substantivelor neutre la plural

În cazul substantivelor neutre, articolul pentru plural se obține adăugând terminația -та la forma de plural nearticulată, cu câteva excepții.

място (loc) -> места (locuri) -> местата

чудо (minune) -> чудеса (minuni) -> чудесата

момиче (fată) -> момичета (fete) -> момичетата

влияние (influență) -> влияния (influențe) ->влиянията

бижу (bijuterie) -> бижута (bijuterii) -> бижутата

меню (meniu) -> менюта (meniuri) -> менютата

Excepție fac cele câteva substantive neutre terminate în , pentru care pluralul nearticulat se face cu terminațiile sau . În cazul lor, terminația pentru pluralul articulat este -те. Acestea sunt:

око (ochi) -> очи (ochi) -> очите

ухо (ureche) -> уши (urechi) -> ушите

животно (animal) -> животни (animale) -> животните

… precum și крило, care prezintă ambele forme de plural, atât regulat cât și neregulat:

крило (aripă) -> крила / криле (aripi) -> крилата / крилете

Articolul substantivelor feminine la plural

Articolul substantivelor feminine la plural se formează simplu, adăugând terminația -те la forma de plural nearticulată.

жена (femeie) -> жени (femei) -> жените

пеперуда (fluture) -> пеперуди (fluturi) -> пеперудите

песен (cântec) -> песни (cântece) -> песните

радост (bucurie) -> радости (bucurii) -> радостите

Exemplele de mai sus folosesc substantive ce fac pluralul nearticulat în , ca marea majoritate a substantivelor feminine. Еxistă doar patru substantive feminine ce fac pluralul în , dar și ele primesc -те la forma articulată. Ca recapitulare, iată-le mai jos:

ръка (mână) -> ръце (mâini) -> ръцете

нога (picior) -> нозе (picioare) -> нозете

овца (oaie) -> овце (oi) -> овцете

свиня (porc) -> свине (porci) -> свинете

Articolul substantivelor masculine la plural

Articolul substantivelor masculine la plural în limba bulgară se face adăugând la forma nearticulată de plural una din terminațiile -те sau -та. Alegerea terminației corecte se face destul de simplu, în funcție de terminația formei nearticulate de plural:

  • dacă pluralul nearticulat are terminația sau , articolul la plural se face cu terminația -те:

учител (profesor) -> учители (profesori) -> учителите

урок (lecție) -> уроци (lecții) -> уроците

мъж (bărbat) -> мъже (bărbați) -> мъжете

герой (erou) -> герои (eroi) -> героите

град (oraș) -> градове (orașe) -> градовете

син (fiu) -> синове (fii) -> синовете

  • dacă pluralul nearticulat are terminația sau , articolul la plural se face cu terminația -та:

крак (picior) -> крака (picioare) -> краката

път (drum) -> пътища (drumuri) -> пътищата

номер (număr) -> номера (numere) -> номерата

брат (frate) -> братя (frați) -> братята

Ca recapitulare, există numai un substantiv care are terminația la forma nearticulată de plural, anume cel ce figurează ultimul în lista de mai sus (брат).

În ce privește accentul, acesta nu își schimbă locul. Silaba care este accentuată în forma nearticulată va fi cea care primește accentul și în forma articulată.

Ardei copți cu sos de roșii

Din câte știu, nu există un nume special pentru preparatul de mai jos. I se spune simplu печени чушки с доматен сос , care înseamnă exact ce scrie în titlu. Este unul din preferatele mele, datorită faptului că are ardei copți și mult pătrunjel.

 

Печени чушки с доматен сосNe trebuie următoarele:

Домати (roșii): 1,5 kg.

Червени чушки (ardei capia): 0,5 kg.

Зелени чушки (ardei gras): 0,5 kg

Чесън (usturoi): 1 căpățână

Сирене (brânză)

Магданоз (pătrunjel)

Копър (mărar)

Захар (zahăr): 1 lingură

Зехтин (ulei de măsline)

Сол (sare)

Черен пипер (piper)

Mai întâi se coc ardeii și se lasă acoperiți într-un vas, cu puțină sare deasupra, ca să fie mai ușor de curățat. Între timp se curăță roșiile de pieliță și apoi se pasează.

Se încinge puțin ulei într-o tigaie adâncă, apoi se adaugă cățeii de usturoi tăiați felii mici. Se amestecă în jur de un minut, până începe să se simtă aroma usturoiului. Se toarnă roșiile pasate în tigaie, se adaugă sare și piper și se amestecă bine. Se lasă vreo zece minute la foc tare cu capac deasupra, apoi se ia capacul și se mai lasă vreo jumătate de oră la foc mic, amestecând din când în când, până când sosul scade cam la jumătate. Spre sfârșit se adaugă și zahărul și se mai amestecă o vreme.

Între timp se curăță ardeii și se aranjează pe un platou sau într-un vas mai adânc. Se presară cu sare și piper și se adaugă puțin ulei de măsline. Se taie mărunt pătrunjelul și mărarul și o parte din acest amestec se pune peste ardei.

 

Печени чушки с доматен сос

 

Se toarnă sosul de roșii peste ardei, se adaugă restul amestecului de pătrunjel și mărar și se lasă vreo jumătate de oră. Se servește cu câte o bucată de brânză la fiecare porție.

 

Печени чушки с доматен сос

În încheiere, câte ceva despre usturoi. I se zice чесън , dar există termen și pentru ceea ce noi numim cățel de usturoi: скилидка чесън . Cuvântul pare să vină din greacă, pentru că seamănă cu σκελίδα, care înseamnă același lucru.

Niciodată nu am înțeles de ce în română se folosește tocmai cățel, dar cuvântul grecesc poate oferi o pistă. Se aseamănă cu σκύλος, care înseamnă… câine. Nu știu dacă între σκελίδα și σκύλος există vreo legătură, însă n-ar fi exclus ca termenul din română să se fi născut în vremurile fanariote tocmai din confuzia dintre cele două cuvinte grecești.