O expresie ambiguă

Ce pot avea în comun trei cântece de genuri diferite, din perioade diferite: în ele am auzit o expresie care, tradusă cuvânt cu cuvânt în română, poate crea confuzie. Expresia respectivă are variante ușor diferite în cele trei contexte, însă la bază poate fi rezumată prin ние с теб (noi cu tine), iar ambiguitatea se manifestă atunci când ne punem problema următoare: la câte persoane se referă expresia?

În Не така, cei de la ФСБ spun la un moment dat așa: Само ние с тебе вече ще сме други, ceea ce se poate traduce prin numai noi cu tine deja vom fi alții (în sensul că ne vom schimba). Нова Генерация au piesa Само двама cu refrenul Така че, само двама ще влезем с теб във храма (așa că numai amândoi vom intra cu tine în templu), iar cei de la Уикеда spun încă din titlu că А ние с Боби двамата пием кафе, adică iar noi cu Bobi amândoi bem cafea.

La prima vedere pare că în toate exemplele de mai sus e vorba de cel puțin trei persoane, pentru că în prima parte a expresiilor există noi (deci cel puțin doi) sau amândoi, iar după prepoziția cu urmează o altă persoană. Totuși, în context nu are sens, din restul textelor se subînțelege că e vorba doar de două persoane. Așa că am întrebat câțiva bulgari, care mi-au confirmat: existența lui с (cu) indică faptul că în acel noi este inclusă și persoana menționată după această prepoziție, deci expresia înseamnă de fapt noi doi. Sau, dacă e să-l folosim pe cu și în română, tu și cu mine sau eu și cu tine.

Dar dacă vrem să menționăm mai mult de două persoane, cum putem spune? În acest caz nu se mai folosește с, ci и (și). Așadar, de exemplu, ние (двамата) и ти înseamnă noi (doi) și tu.

4 păreri la “O expresie ambiguă

  1. Horia

    simpatica povestea! Cat de mult reveleaza studiul unei limbi faptul ca se poate gandi extrem de diferit despre acelasi lucru. Nu mi-ar fi trecut vreodata prin cap ca cineva poate include, intr-un astfel de dialog intre „tu” si „eu” un noi! Un Noica bulgar ar putea scrie un eseu pe tema asta (in stilul lui „întru” https://issuu.com/raducom/docs/constantin_noica-devenirea_intru_fi), si ar iesi desigur ceva despre deschiderea catre colectiv a spiritului national bulgar! 🙂

    Răspunde
  2. Horia

    si inca ceva s-ar putea brodi pe tema asta: faptul ca romanii au cuvinte slave pentru iubire (iubire, dragoste) si ca… „uite, domn’le, slavii astia care ne-au adus in limba iubirea sunt capabili sa priveasca noi-ul iubirii ca un tot unitar, catre care fiecare membru al noi-ului priveste corespunzator: noi-ul ramane noi, nu e opozitie dintre eu si tu (ca in titlul de film „eu, tu si Ovidiu”- cu conotatii bulgare, caci de la Marea Neagra!), ci eu si tu suntem parte a unui noi!”

    Răspunde
  3. Horia

    ha! am aflat ca intuitia mea nu era chiar asa de gresita, desi doar in gluma gandita: dragoste si iubire vin din slavona, care nu e altceva decat o bulgara veche (aflu acum in wikipedia…)

    Răspunde
    1. Mihai Autor articol

      Așa e, de acolo vin. În bulgara modernă există un драгост [dragost], dar e arhaism. În mod curent se folosește любов [liubof] pentru iubire și mai există și обич [obici] – cu -ci scurt (deci cuvântul are două silabe, nu trei) – care are mai mult sensul de afecțiune. De la acest din urmă cuvânt se poate deduce încă un cuvânt înrudit: обичай [obiceai], care e în mod evident sursa cuvântului nostru „obicei”. Deci un obicei e ceva ce iubești să faci. 🙂

      Răspunde

Lasă un răspuns