Arhive categorie: Limba bulgară

Articolul

Probabil ați observat deja că atunci când se vorbește bulgară, foarte des se aud cuvinte ce se termină cu sunete ca –ăt, –ătă, –ta, –to sau –ite. Responsabil de această avalanșă este articolul hotărât (определителен член).

Îl voi numi simplu articol în continuare, deoarece existența articolului nehotărât (неопределителен член) în bulgară este încă disputată. Chiar dacă se folosesc înaintea substantivelor forme ale numeralului unu pentru cele trei genuri (един, една, едно la singular și едни la plural), nu s-a căzut deocamdată de acord dacă acestea sunt forme nehotărâte.

Ca și în limba română, precum și în alte câteva limbi ce fac parte din uniunea lingvistică balcanică amintită aici (albaneză și macedoneană), articolul în bulgară este o particulă ce se atașează la sfârșitul cuvintelor. Particula respectivă diferă în funcție de genul și numărul cuvântului articulat.

În cazul genului masculin articolul diferă și în funcție de categoria gramaticală în care se încadrează cuvântul respectiv: arată într-un fel pentru substantive și în alt fel pentru restul părților de vorbire care acceptă articol, printre care se numără adjectivele, pronumele posesive și numeralele ordinale.

Cuvintele de gen masculin mai au o particularitate: la singular articolul are două forme, una numită completă (пълен член) și una incompletă (непълен член). Prima se folosește când cuvântul este subiect în cadrul propoziției, cealaltă când nu e.

Pentru moment, până să intru în detalii cu privire la formele articolului în funcție de gen și număr, ar mai fi ceva de spus legat de topică. Am mai scris că în bulgară locul adjectivului este înaintea substantivului. Dacă se vrea ca un grup adjectiv – substantiv să aibă articol, acesta se aplică adjectivului. Iar dacă grupului i se mai atașează și un pronume posesiv, acesta se pune tot la început și articolul îi va fi aplicat doar lui.

De Anul Nou…

…bulgarii își urează de regulă Щастлива Нова година  sau Честита Нова година . Ambele înseamnă An Nou fericit.

Se mai spune și за много години , ceea ce înseamnă pentru mulți ani și este echivalentul urării noastre de la mulți ani. Totuși, din câte am înțeles, bulgarii nu o folosesc decât de Anul Nou. Pentru celelalte ocazii la care noi folosim la mulți ani ei își urează tot fericire: честит рожден ден (zi de naștere fericită) sau честит имен ден (onomastică fericită).

Щастлива Нова година!

Весела Коледа!

După cum probabil ați ghicit, în titlu este una din urările pe care și le fac bulgarii de Crăciun. Cuvântul Коледа înseamnă Crăciun, iar весела nu are nevoie de nicio traducere.

Коледа este numele popular al sărbătorii și, ca și la noi, acest cuvânt a dat și numele personajului aducător de cadouri: Дядо Коледа (Моș Crăciun). Altfel, numele oficial, religios al sărbătorii este Рождество Христово (Nașterea lui Hristos).

koledaEtimologia cuvântului Коледа este controversată, dar merită menționat că printre speculații figurează și cea care indică o origine latină (calendae), cum are și colinda noastră.

În afară de Весела Коледа se mai poate spune și Честита Коледа, , corespondenta literală a urării noastre Crăciun fericit.

Evident că acestor două variante de bază li se mai pot adăuga și urări mai generale, printre cuvintele uzuale numărându-se щастие (fericire), здраве (sănătate) și късмет (noroc).

Весела Коледа!

Pronumele personal

Față de pronumele personal din limba română, cel din limba bulgară prezintă două diferențe: la persoana a treia singular apare o formă în plus, pentru genul neutru, iar la persoana a treia plural există o singură formă pentru toate cele trei genuri.

Formele pentru cazul nominativ (именителен падеж) ale pronumelui personal din limba bulgară sunt următoarele:

аз = eu

ти = tu

той = el

тя = ea

то = el / ea (genul neutru)

ние = noi

вие = voi

те = ei, ele

Ca și în română, pronumele personal la nominativ poate fi omis, deoarece este subînțeles din forma verbului.

În afară de nominativ, pronumele personal mai are cazurile acuzativ și dativ, care vor fi prezentate în viitor.

Pluralul numeric

Substantivele masculine din limba bulgară au ceva în plus față de română, o formă de plural numită бройна форма. Se poate traduce literal ca formă numerică și, după cum sugerează numele, se folosește după numerale.

Acest plural se întâlnește doar la substantivele masculine care la forma de singular se termină cu consoană și constă în adăugarea unui sau .

Имам моливи. Am niște creioane.

Имам десет молива. Am zece creioane.

Terminația se aplică în cele mai multe cazuri, pe când doar substantivelor care la singular se termină în , -тел, -ар, plus alte câteva excepții.

кон (cal) -> коня

огън (foc) -> огъня

змей (zmeu, dragon) -> змея

Pluralul numeric se mai folosește și după câteva cuvinte ce exprimă o cantitate: колко (câți), толкова (atâți, atâția) și няколко (câțiva). Totuși nu se folosește și după много (mulți) sau малко (puțini).

Колко молива имаш? Câte creioane ai?

Имам няколко молива. Am câteva creioane.

Имам много моливи. Am multe creioane.

S-a văzut că în cazul pluralului obișnuit, atunci când la singular penultima literă este o vocală, aceasta poate dispărea la plural, mai ales când e vorba de ъ. În cazul pluralului numeric, aceasta nu mai dispare.

театър (teatru) -> театъра

прозорец (fereastră) -> прозореца

Excepție fac unități de măsura precum литър (litru) și метър (metru), al căror plural numeric este литра, respectiv метра.

În încheiere câteva cuvinte despre substantivul човек (om), despre care am scris că are pluralul complet neregulat (хора). La fel de neregulat este și pluralul lui numeric, care este души. De altfel, acest cuvânt înseamnă suflete (pluralul lui душа). Este interesant că și în română se mai folosește acest cuvânt când e vorba de exprimarea unui număr de oameni.

Pluralul substantivelor neutre

Pluralul substantivelor neutre în limba bulgară se formează cel mai adesea cu ajutorul terminațiilor sau . În unele cazuri, înainte de mai poate apărea o consoană; din fericire nu oricare, ci numai т, н sau (foarte rar) с. Extrem de puține sunt situațiile în care terminația este sau .

Când la singular substantivul neutru se termină în , terminația de plural este  și ultima silabă este accentuată.

колело (roată sau bicicletă) -> колела

легло (pat) -> легла

благо (bine, prosperitate) -> блага

Dacă în forma de singular accentul nu este pe ultima silabă, la plural se va muta pe aceasta. De asemenea, dacă în penultima silabă a formei de singular există я, acesta se transformă în е la plural.

село (sat) -> села

място (loc) -> места

тяло (corp) -> тела

Există și excepții în privința mutării accentului, cum ar fi de exemplu substantivele cu terminația -ство:

министерство (minister) -> министерства

качество (proprietate, calitate) -> качества

Câteva substantive terminate în au plural neregulat în sau -e. Mai mult, pot apărea și schimbări de consoane.

око (ochi) -> очи

ухо (ureche) -> уши

животно (animal) -> животни

крило (aripă) -> крила sau криле

În ce privește substantivele neutre care la singular se termină în , la plural se pot termina în -та, caz în care accentul își păstrează locul. Alte terminații posibile sunt -на și , cu accent pe ultima silabă.

момиче (fată) -> момичета

момче (băiat) -> момчета

пиле (pui) -> пилета

агне (miel) -> агнета

перде (perdea) -> пердета

ядене (mâncare) -> яденета

dar:

име (nume) -> имена

време (timp, vreme) -> времена

și:

цвете (floare) -> цветя

море (mare) -> моря

поле (câmpie) -> поля

дете (copil) -> деца (în acest caz se are loc și o schimbare de consoană, т devine ц)

plus o mulțime de substantive terminate în -ие, care în general desemnează noțiuni abstracte și care probabil sunt substantivele cu pluralul cel mai ușor de dedus. Pentru acestea accentul rămâne în aceeași poziție ca la singular (întotdeauna pe antepenultima silabă).

желание (dorință) -> желания

събитие (eveniment) ->събития

изключение (excepție) -> изключения

приключение (aventură) -> приключения

În ceea ce privește pluralul în -на e util să se știe că acesta se aplică substantivelor care la singular se termină în -ме. Totuși există și câteva substantive care fac excepție. Mai mult, acestea acceptă și forme de plural în -не:

рамо (umăr) -> рамена sau рамене

коляно (genunchi) -> колена, колене sau колене

Pluralul în -та se aplică și neologismelor, indiferent de terminația de la singular:

уиски (whisky) -> уискита

меню (meniu) -> менюта

бижу (bijuterie) -> бижута

Foarte puține substantive formează pluralul în -са:

небе (cer) -> небеса

чудо (minune) -> чудеса

În încheiere, câteva cuvinte despre substantivul дърво, care are două sensuri. Poate însemna copac, dar și bucată de lemn (pentru foc, de exemplu). În primul caz pluralul este дървета, iar în al dolea caz este дърва.

Pluralul substantivelor feminine

Pluralul substantivelor feminine în limba bulgară nu prezintă dificultăți prea mari. Indiferent de terminația de la singular, pluralul se formează cu ajutorul terminației .

În cazul substantivelor feminine care la singular se termină într-o vocală, la plural aceasta este înlocuită de .

жена (femeie) -> жени

кола (mașină) -> коли

глава (cap) -> глави

градина (grădină) -> градини

информация (informație) -> информации

стая (cameră) -> стаи

Excepție fac doar patru cuvinte. Pentru acestea terminația de plural este . Două din ele acceptă însă și . Celelalte două prezintă transformări de consoane care se întâlnesc și la pluralul unor substantive masculine (к devine ц și г devine з).

ръка (mână) -> ръце

нога (picior) -> нозе

овца (oaie) -> овце sau овци

свиня (porc) -> свине sau свини

Pentru substantivele feminine care la singular se termină într-o consoană, pluralul se formeaza adăugând terminația la forma de singular.

радост (bucurie) -> радости

скорост (viteză) -> скорости

болест (boală) -> болести

част (parte) -> части

страст (pasiune) -> страсти

помощ (ajutor) -> помощи

Ar mai fi de spus doar că dacă la singular ultima literă este o consoană dar penultima este o vocală, aceasta poate să dispară la plural sau să producă o metateză (inversarea poziției vocalei respective cu a consoanei care o precedă).

песен (cântec) -> песни

съблазън (ispită) -> съблазни

мисъл (gând) -> мисли

кръв (sânge) -> кърви

Literele cursive și de mână

Chiar dacă este puțin probabil să aveți de-a face cu texte scrise de mână în bulgară, cunoașterea acestui tip de litere este importantă deoarece pe el se bazează o parte din literele cursive (italice), de care veți da mai des.

Acomodarea poate fi mai greoaie la început, deoarece deși unele litere arată ca literele de mână sau cursive din alfabetul latin, se poate întâmpla să nu existe corespondență. De exemplu д mic de mână arată ca g, и arată ca u, т arată ca m și așa mai departe.

Găsiți mai jos literele de mână, pe care sper că le-am scris cât mai corect. Ordinea lor este aceeași ca în prezentarea alfabetului de tipar și este cea specifică alfabetului bulgar.

Alături de literele de mână se află varianta cursivă a acestora. Majusculele cursive sunt versiuni înclinate ale corespondentelor lor de tipar. Există fonturi în care acest lucru este valabil și pentru toate literele mici, însă în mod tradițional o parte din literele mici prezintă diferențe.

А (а)

a А а

Б (бъ)

b Б б

В (въ)

v В в

Г (гъ)

g Г г

Д (дъ)

d Д д

Е (е)

e Е е

Ж (жъ)

j Ж ж

З (зъ)

z З з

И (и)

i И и

Й (и кратко)

i_kr Й й

К (къ)

k К к

Л (лъ)

l Л л

М (мъ)

m М м

Н (нъ)

n Н н

О (о)

o О о

П (пъ)

p П п

Р (ръ)

r Р р

С (съ)

s С с

Т (тъ)

t Т т

У (у)

u У у

Ф (фъ)

f Ф ф

Х (хъ)

h Х х

Ц (цъ)

tz Ц ц

Ч (чъ)

ch Ч ч

Ш (шъ)

sh Ш ш

Щ (щъ)

sht Щ щ

Ъ (ер голям)

yer_g Ъ ъ

Ь (ер малък)

yer_m Ь ь

Ю (ю)

yu Ю ю

Я (я)

ya Я я

Dacă tot am enumerat din nou literele, am profitat de ocazie să scriu și numele lor în paranteză. Trei litere au nume compuse, restul se pot deduce ușor. Vocalele au același nume cu sunetul pe care îl reprezintă, lucrul valabil și pentru cele două litere care desemnează diftongi (я și ю), iar numele consoanelor se formează adăugând vocala ъ, la fel cum facem și noi, folosind însă vocala e (be, ce, de și așa mai departe).

Cele trei litere cu nume compus sunt:

  • и кратко (й) = i scurt;
  • ер голям (ъ) = ierul mare;
  • ер малък (ь) = ierul mic.

După cum se poate observa, numele de literă ер are corespondent în română, ceea ce nu e surprinzător, având în vedere faptul că alfabetul chirilic a fost folosit în scrierea limbii noastre până în secolul al XIX-lea.

Nu am inclus litera ѝ în enumerarea literelor de mai sus, deoarece se scrie de mână exact ca и, având în plus accentul grav. Am omis-o și pentru că nu este o literă de sine stătătoare; după cum spuneam, această literă desemnează dativul scurt al pronumelui personal ea și se scrie cu accent pentru a nu se face confuzie cu и, care înseamnă și. Din grabă sau din comoditate este scrisă deseori ca и sau й, ceea ce este incorect.

Pluralul substantivelor masculine

Pluralul substantivelor masculine din limba bulgară se formează adăugând terminații specifice, în funcție de numărul de silabe din care e format cuvântul respectiv. Ca regulă generală, se poate spune că pentru substantivele masculine monosilabice pluralul se obține adăugând terminațiile -ове sau -еве, pe când cele formate din mai multe silabe primesc terminația . Se va vedea însă că există și excepții de la această regulă. Mai mult, pentru un număr mic de substantive masculine pluralul se formează cu alte terminații: -ища, , sau -овци.

Este important de știut că în afară de pluralul obișnuit, care va fi expus mai jos, în limba bulgară substantivele masculine au și un plural numeric, care se folosește după numerale sau după cuvinte ce exprimă o cantitate, cum ar fi de exemplu колко (câți, câte) sau няколко (câțiva, câteva). Acest plural are terminația și va fi tratat într-un articol viitor.

Substantivele polisilabice care se termină într-o consoană primesc la plural terminația .

учител (profesor) -> учители

спомен (amintire) -> спомени

кораб (navă) -> кораби

картоф (cartof) -> картофи

Există cazuri în care consoana finală de la singular se transformă în altă consoană când se adaugă terminația de plural (de exemplu г devine з, к devine ц, iar х devine с).

геолог (geolog) -> геолози

предлог (prepoziție) -> предлози

вестник (ziar) -> вестници

магьосник (vrăjitor) -> магьосници

стомах (stomac) -> стомаси

Dacă ultima literă din forma de singular este o consoană iar penultima este o vocală, în anumite cazuri aceasta dispare la plural, mai ales dacă e vorba de ъ. Totuși excepțiile nu lipsesc.

компютър (computer) -> компютри

театър (teatru) -> театри

прозорец (fereastră) -> прозорци

румънец (român) -> румънци

…dar

подарък (cadou) -> подаръци

подлец (ticălos) -> подлеци

Terminația la plural se adaugă și pentru substantivele masculine polisilabice care la singular se termină în , sau .

трамвай (tramvai) -> трамваи

герой (erou) -> герои

обичай (obicei) -> обичаи

баща (tată) -> бащи

съдия (judecător) -> съдии

În cazul lui , din moment ce această literă marchează un diftong, înlocuirea ei cu va genera o nouă silabă. În consecință, dacă la singular cuvântul трамвай are două silabe (трам-вай), la plural va avea trei: трам-ва-и.

Substantivele masculine polisilabice cu terminațiile -ин sau -анин au pluralul tot în , care înlocuiește aceste terminații. Аceste terminații se folosesc pentru naționalități (ca și -ец) sau definesc în general o persoană de sex masculin.

българин (bulgar) -> българи

англичанин (englez) -> англичани

сърбин (sârb) -> сърби

гражданин (cetățean) -> граждани

селянин (sătean) -> селяни

…dar nu și господин (domn), care are pluralul în : господа.

Substantivele masculine cu terminația au pluralul în -овци. Printre aceste substantive se numără și grade de rudenie, după cum s-a văzut în articolul precedent, sau alte cuvinte ce definesc în general persoane de sex masculin.

татко (tată) -> татковци

дядо (bunic) -> дядовци

чичо (unchi după tată) -> чичовци

вуйчо (unchi după mamă) -> вуйчовци

глупчо (prostănac) -> глупчовци

глезльо (răsfățat) -> глезльовци

Substantivele masculine formate dintr-o singură silabă formează în general pluralul în -ове. Cum pluralul astfel obținut are trei silabe, accentul în el poate să cadă pe oricare din ele. Din păcate nu există reguli pentru a deduce poziția accentului, așa că pluralurile respective trebuie învățate ca atare. Pentru unele din ele e mai ușor, pentru că sunt permise două variante de accentuări.

лъв (leu) -> лъвове

мак (mac) -> макове

град (oraș) -> градове

мост (pod) -> мостове

стол (scaun) -> столове sau столове

дом (casă) -> домове sau домове

век (secol) -> векове

син (fiu) -> синове

ад (iad) -> адове

Dacă substantivul la singular se termină în й, pluralul se face cu terminația -еве, cu puține excepții.

бой (bătaie) -> боеве

брой (număr) -> броеве

dar

змей (dragon) -> змейове

чай (ceai) -> чайове

Dacă substantivul la singular conține sunetul я, acesta se transformă în е la plural.

сняг (zăpadă) -> снегове

бряг (mal) -> брегове

Există și câteva substantive din două silabe care fac pluralul tot în -ове. Se pot observa la exemplele de mai jos și transformarea lui я în е sau dispariția antepenultimului ъ.

вятър (vânt) -> ветрове

огън (foc) -> огньове

Un număr mic de substantive masculine monosilabice au pluralul în -ища:

край (sfârșit) -> краища

сън (vis, somn) -> сънища

Se poate întâmpla ca în puține cazuri să existe terminația și pentru substantive monosilabice.

зъб (dinte) -> зъби

гост (oaspete) -> гости

пръст (deget) -> пръсти

вълк (lup) -> вълци

ден (zi) -> дни

Foarte puține substantive au pluralul în sau . Pentru ele accentul la plural cade întotdeauna pe ultima silabă. În afară de mai sus amintitul господин, printre ele se numără și:

лист (frunză) -> листа

крак (picior) -> крака

номер (număr) -> номера

мъж (bărbat) -> мъже

кон (cal) -> коне

цар (rege) -> царе

крал (rege) -> крале

În încheiere iată încă trei excepții notabile:

  • există un singur substantiv masculin care are pluralul în : брат (frate) -> братя;
  • există un substantiv masculin care are două sensuri, iar pluralul este diferit în funcție de sens: път (cale, drum) -> пътища, dar път (dată, oară) -> пъти;
  • un substantiv masculin are plural complet neregulat: човек (om) -> хора.

Genurile substantivului

Genul se numește род, cuvânt din aceeași familie cu verbul родя (a naște) și e mai mult decât evidentă legătura cu cuvintele românești rod și a rodi.

Ca și în română, genurile substantivului în limba bulgară sunt în număr de trei: masculin, feminin și neutru. Genurile sunt în general ușor de recunoscut, deoarece excepțiile de la reguli sunt destul de puține.

Formele prezentate mai jos sunt pentru singular (единствено число), urmând ca pluralul (множествено число) să fie detaliat ulterior.

Cele mai multe substantive de gen masculin (мъжки род) se termină la singular cu o consoană, în afară de cele care se termină cu -ест sau -ост și care, după cum se va vedea mai jos, sunt de genul feminin.

Exemple de substantive masculine:

мъж = bărbat

живот = viață

плод = fruct (la noi plod a avut un traseu un pic diferit)

път = drum

град = oraș

часовник = ceasornic

Alte cuvinte din diverse domenii (muzică, IT) care au intrat în bulgară din engleză și se termină cu o consoană sunt și ele masculine. Se scriu cam cum se citesc, de altfel o să observați că la fel se întâmplă și cu numele proprii din limbile străine.

компютър = computer

сървър = server

файл = fișier

даунлоуд = descărcare (download)

пънк = punk

Printre excepțiile de la regula cu consoana finală se numără în general cuvinte ce identifică o persoană de sex masculin. Acestea pot defini relații de rudenie, meserii sau pur și simplu posesori ai unei anumite calități.

баща, татко = tată

дядо = bunic

чичо = unchi (fratele tatălui)

вуйчо = unchi (fratele mamei)

съдия = judecător

джамджия = geamgiu

късметлия = norocos

Cea mai mare parte a substantivelor de gen feminin (женски род) se termină în vocalele sau .

жена = femeie

градина = grădină

сестра = soră

стая = cameră

запетая = virgulă

чиния = farfurie

Dintre substantivele feminine care se termină cu o consoană, multe se termină în -ост sau -ест și au sensuri abstracte:

радост = bucurie

младост = tinerețe

скромност = modestie

горест = tristețe

съвест = conștiință

болест = boală

Restul substantivelor feminine care se termină cu o consoană sunt, din fericire, în număr mic. Câteva exemple:

кръв = sânge

сутрин = dimineață

вечер = seară

нощ = noapte

захар = zahăr

чест = onoare

част = parte

смърт = moarte

любов = iubire

помощ = ajutor

Substantivele de gen neutru (среден род) se termină întotdeauna cu o vocală, în general sau .

село = sat

място = loc

дърво = copac

училище = școală

лице = față

парче = piesă

дете = copil

море = mare

Substantivele neutre se mai pot termina și cu , sau , în cazul cuvintelor împrumutate din alte limbi. În această categorie intră și unele substantive terminate în .

уиски = whisky

такси = taxi

кафене = cafenea

матине = matineu

меню = meniu

интервю = interviu

пардесю = pardesiu

бижу = bijuterie

Informația referitoare la genul unui anumit substantiv poate fi găsit în dicționare și este de regulă abreviată: м. (de la мъжки) pentru masculin, ж. (de la женски) pentru feminin și ср. (de la среден) pentru neutru. Abrevierea pentru substantiv este същ. (de la съществително).

În încheiere, ca fapt divers, merită menționat faptul că există substantive care și-au schimbat genul în decursul timpului. Un exemplu este вечер (seară), care în trecut a fost masculin, dar în prezent este feminin. Și totuși în salutul de bună seara s-a păstrat caracterul masculin; se zice добър вечер și nu добра, cum ar cere un substantiv feminin.