Arhive categorie: Limba bulgară

Aspectul verbului

Dacă m-ar întreba cineva ce mi se pare cel mai greu la limba bulgară, nu aș sta pe gânduri să găsesc răspunsul: aspectul verbului (вид на глагола). Din această cauză nici n-am adus mai deloc vorba de el aici, până lucrurile nu au început să fie ceva mai clare.

Aspectul verbului este o categorie gramaticală ce ne spune dacă acțiunea exprimată de verb este în desfășurare sau încheiată. Fiecare limbă își are modul ei de a distinge (sau nu – unele nu îl au deloc) aspectul verbului, folosind de regulă anumite timpuri verbale. În bulgară, ca și în alte limbi slave, lucrurile nu stau așa simplu: aspectul este conținut chiar în verb. Cu alte cuvinte, există verbe care pot fi folosite numai pentru acțiuni terminate și verbe numai pentru acțiuni în desfășurare. În plus, există și unele care pot fi folosite în ambele cazuri.

O primă dificultate ce apare este că, în general, atunci când vreți să învățați un verb, trebuie de fapt să învățați două, deoarece marea majoritate a verbelor din limba bulgară sunt grupate în perechi. Una din cele două forme se folosește atunci când acțiunea nu s-a încheiat sau este repetată, caz în care aspectul se numește imperfectiv (несвършен вид), iar cealaltă când acțiunea este încheiatăсвършен вид (aspect perfectiv). Ca să rețineți mai ușor numele acestor termeni, puteți face comparația cu cuvintele noastre nesfârșit, respectiv sfârșit.

În dicționare, la fiecare verb găsiți aspectul lui, precum și perechea care are celălalt aspect, în caz că există. De exemplu, pentru verbul разбирам (a înțelege), pe Onlinerechnik găsim pentru varianta imperfectivă:

разбирам: несв. и разбера, св.

respectiv

разберасв.вж. разбирам

pentru cea perfectivă. Aspectul e marcat prin prescurtările несв. și св. Cât despre вж., aceasta e abrevierea lui виж (vezi).

Chiar dacă sunt legate de faptul că exprimă aceeași idee, cele două verbe din cadrul unei asemenea perechi pot fi considerate verbe diferite, pentru că în marea majoritate a cazurilor nu aparțin aceleiași grupe de conjugare. Veți observa că, în general, cele imperfective sunt de grupa a III-a. De asemenea, veți putea găsi perechi de verbe care prezintă similitudini și astfel veți identifica tipare, lucru util în memorarea lor (există și excepții, desigur). De exemplu:

тръгвам / тръгна (a merge), млъквам / млъкна (a tăcea), започвам / започна (a începe)

разбирам / разбера (a înțelege), събирам / събера (a aduna, a strânge), избирам / избера (a alege)

слагам / сложа (a pune), предполагам / предположа (a presupune)

отварям / отворя (a deschide), затварям / затворя (a închide), повтарям / повторя (a repeta)

Sau, în cazul excepțiilor:

разглеждам / разгледам (a analiza, a cerceta) – e și un exemplu de verb la care cele două forme sunt din aceeași grupă de conjugare, anume a treia

și

превеждам / преведа (a traduce)

După ce treceți de acest prim obstacol vine altul: când folosiți o formă și când pe cealaltă. Regulile pot părea simple, însă veți vedea că aplicarea lor nu este întotdeauna ușoară. Nefiind obișnuiți cu acest sistem, în multe cazuri diferențele de nuanță care apar folosind una din forme în locul celeilalte pot fi greu de sesizat pentru noi. Așa că am încercat să îmi fac regulile mele și încă de la început am observat că la timpul prezent se folosește forma imperfectivă, în timp ce la viitor și conjunctiv se folosește cea perfectivă.

Lucrurile păreau să meargă bine așa până într-o zi când am avut surpriza să constat că există situații în care la prezent se folosește forma perfectivă. Trimiteam propoziții pe un site unde corectau vorbitori nativi de bulgară și una din ele era ceva de genul харесвам тези птици и винаги ги снимам когато ги виждам (îmi plac aceste păsări – era vorba de rațe – și le fotografiez mereu când le văd). Conform regulii mele, mi-am zis că văd e la prezent, deci trebuie să fie forma imperfectivă, însa mi s-a spus că trebuie să fie видя. Explicația a fost că deși se poate spune că cele două acțiuni (văzutul și fotografiatul) sunt simultane, văzutul este o acțiune foarte scurtă ce are loc mai întâi. Evident, o nuanță foarte subtilă, însă partea bună e că nu trebuie să despicați firul în patru în asemenea situații ci să rețineți că atunci când un verb la prezent vine după когато (când), sunt șanse mari să fie perfectiv. Am găsit de atunci multe cazuri în care se întâmplă așa și am descoperit încă două situații similare: se folosesc verbe perfective la prezent și după ако (dacă) și след като (după ce), pentru că în ambele situații se presupune că acțiunea este încheiată.

O altă excepție de la regula mea am găsit-o mai târziu, în timp ce ascultam Всеки ден a celor de la P.I.F. Două versuri din refren (всеки ден да почва с теб и да свършва пак със теб, adică fiecare zi să înceapă cu tine și să se încheie tot cu tine) contraziceau ce credeam despre aspectul verbelor la conjunctiv, anume că trebuie să fie perfective. Eu aș fi zis, greșit, да почне și да свърши, pentru că nu țineam seama de faptul că acel всеки ден (în fiecare zi) implică o acțiune repetată, deci verbele trebuie să fie imperfective. La fel se întâmplă și la timpul viitor: dacă acțiunea are loc de mai multe ori, în niciun caz nu se vor folosi formele perfective.

Ce ar mai trebui să știți e că există și verbe care au doar forma imperfectivă. În cazul lor se pot construi nu una, ci mai multe forme perfective, adăugând sufixe sau prefixe, obținându-se astfel sensuri mai nuanțate. De exemplu, чета înseamnă a citi, dar прочета înseamnă a citi în întregime; пиша înseamnă a scrie, dar напиша înseamnă a scrie de la cap la coadă iar допиша înseamnă a termina de scris; пия înseamnă a bea, dar изпия înseamnă a bea în întregime iar напия се înseamnă a se îmbăta. Și asta nu e tot: de la aceste verbe perfective se pot construi și formele imperfective corespunzătoare adăugând un sufix (прочета -> прочитам, напиша -> написвам)… dar deja e prea mult pentru început. Discuția despre aspectul verbului în limba bulgară este de o asemenea anvergură încât rămâne permanent deschisă.

 

Numeralul ordinal

Numeralul ordinal în limba bulgară (редно числително име) prezintă la singular forme pentru cele trei genuri, iar la plural o singură formă. Ca și adjectivul, poate primi articol hotărât și se acordă în gen și număr cu substantivul determinat.

Terminațiile numeralului ordinal sunt pentru masculin singular, pentru feminin singular și pentru neutru singular. În ce privește pluralul, terminația pentru toate cele trei genuri este . Aceste terminații se adaugă formei numeralului cardinal corespunzător, care poate suferi unele modificări, după cum se poate vedea în exemplele de mai jos (7 și 8 pierd un e, iar pentru numeralele de la 1 la 4 rădăcinile sunt chiar diferite substanțial de forma de bază).

masc. sg. fem. sg. n. sg. pl.
1 първи първа първо първи
2 втори втора второ втори
3 трети трета трето трети
4 четвърти четвърта четвърто четвърти
5 пети пета пето пети
6 шести шеста шесто шести
7 седми седма седмо седми
8 осми осма осмо осми
9 девети девета девето девети
10 десети десета десето десети

De la 11 la 19 lucrurile stau mai simplu, întrucât forma de bază rămâne neschimbată:

masc. sg. fem. sg. n. sg. pl.
11 единадесети (единайсети) единадесета (единайсета) единадесето (единайсето) единадесети (единайсети)
12 дванадесети (дванайсети) дванадесета (дванайсета) дванадесето (дванайсето) дванадесети (дванайсети)
13 тринадесети (тринайсети) тринадесета (тринайсета) тринадесето (тринайсето) тринадесети (тринайсети)
14 четиринадесети (четиринайсети) четиринадесета (четиринайсета) четиринадесето (четиринайсето) четиринадесети (четиринайсети)
15 петнадесети (петнайсети) петнадесета (петнайсета) петнадесето (петнайсето) петнадесети (петнайсети)
16 шестнадесети (шестнайсети) шестнадесета (шестнайсета) шестнадесето (шестнайсето) шестнадесети (шестнайсети)
17 седемнадесети (седемнайсети) седемнадесета (седемнайсета) седемнадесето (седемнайсето) седемнадесети (седемнайсети)
18 осемнадесети (осемнайсети) осемнадесета (осемнайсета) осемнадесето (осемнайсето) осемнадесети (осемнайсети)
19 деветнадесети (деветнайсети) деветнадесета (деветнайсета) деветнадесето (деветнайсето) деветнадесети (деветнайсети)

La fel se întâmplă și în cazul zecilor:

masc. sg. fem. sg. n. sg. pl.
20 двадесети (двайсети) двадесета (двайсета) двадесето (двайсето) двадесети (двайсети)
30 тридесети (трийсети) тридесета (трийсета) тридесето (трийсето) тридесети (трийсети)
40 четиридесети (четирийсети) четиридесета (четирийсета) четиридесето (четирийсето) четиридесети (четирийсети)
50 петдесети петдесета петдесето петдесети
60 шестдесети (шейсети) шестдесета (шейсета) шестдесето (шeйсето) шестдесети (шейсети)
70 седемдесети седемдесета седемдесето седемдесети
80 осемдесети осемдесета
осемдесето осемдесети
90 деветдесети деветдесета деветдесето деветдесети

Sutele, miile, milioanele și miliardele prezintă o particularitate: terminația de la masculin singular nu este , ci -ен. Terminațiile pentru feminin și neutru, precum și cea pentru plural, se adaugă la forma de la masculin, în timp ce е-ul dispare.

masc. sg. fem. sg. n. sg. pl.
100 стотен стотна стотно стотни
200 двестотен двестотна двестотно двестотни
300 тристотен тристотна тристотно тристотни
400 четиристотен четиристотна четиристотно четиристотни
500 петстотен петстотна петстотно петстотни
600 шестстотен шестстотна шестстотно шестстотни
700 седемстотен седемстотна седемстотно седемстотни
800 осемстотен осемстотна
осемстотно осемстотни
900 деветстотен деветстотна деветстотно деветстотни
masc. sg. fem. sg. n. sg. pl.
1,000 хиляден хилядна хилядно хилядни
1,000,000 милионен милионна милионно милионни
1,000,000,000 милиарден милиардна милиардно милиардни

Dar ce se întâmplă în cazul numeralelor ordinale compuse? Regula e simplă, pentru că lucrurile se petrec ca în română: stabilim care este numeralul cardinal corespunzător, apoi în cadrul lui identificăm „fragmentul” de numeral cel mai din urmă. Pe acesta îl vom înlocui cu forma ordinală. Câteva exemple pentru masculin:

82: осемдесет и втори (de la осемдесет и два)

158: сто петдесет и осми (de la сто петдесет и осем)

3,215: три хиляди двеста и петнадесети (de la три хиляди двеста и петнадесет)

12,960: дванадесет хиляди деветстотин шестдесети (de la дванадесет хиляди деветстотин шестдесет)

Una din întrebuințările numeralului ordinal în limba bulgară este exprimarea datelor, atât la zile cât și la ani. Trebuie doar atenție la gen: numărul de zile trebuie să fie la masculin, pentru că se subînțelege că determină substantivul ден (zi), iar anii la feminin, pentru că acesta e genul substantivului година (an), care de altfel trebuie să existe și el atunci când spuneți data. Ca exemplu, data de azi se scrie 15 януари, 2018 г. și se  pronunță петнайсет януари, две хиляди осемнайсета година.

Adjectivul

Adjectivul în limba bulgară se acordă în gen și număr cu substantivul la care se raportează. La singular adjectivul are trei forme (masculin, feminin și neutru), în timp ce la plural există o singură formă pentru cele trei genuri. Locul lui este în fața substantivului și, când se dorește articol hotărât, adjectivul este cel care îl primește.

În general, adjectivele masculine se termină cu o consoană. Formele pentru feminin și neutru se obțin adăugând la forma de masculin vocala , respectiv . Pentru plural, terminația este întotdeauna .

млад (tânăr) -> (f.) млада, (n.) младо -> (pl.) млади

стар (bătrân) -> (f.) стара, (n.) старо -> (pl.) стари

хубав (frumos) -> (f.) хубава, (n.) хубаво -> (pl.) хубави

нов (nou) -> (f.) нова, (n.) ново -> (pl.) нови

Există și adjective masculine care se termină cu o vocală și întotdeauna este vorba de и. În acest caz, formele la feminin si neutru se obțin înlocuind acest tot cu , respectiv -o.

Pentru multe din aceste adjective, vocala и face parte de fapt din sufixul -ски.

български (bulgăresc) -> (f.) българска, (n.) българско -> (pl.) български

румънски (românesc) -> (f.) румънска, (n.) румънско -> (pl.) румънски

комически (comic) -> (f.) комическа, (n.) комическо -> (pl.) комически

класически (clasic) -> (f.) класическа, (n.) класическо -> (pl.) класически

Altele sunt legate de însușiri specifice unor animale sau de produsele obtinute de pe urma acestora. Aici se poate întâmpla să apară și mici neregularități, ca de exemplu la feminin terminația să fie sau la neutru să existe o formă cu terminația , în paralel sau nu cu forma în -o.

овчи (de oaie) -> (f.) овча, (n.) овче / овчо -> (pl.) овчи

крави (de vacă) -> (f.) кравя, (n.) краве -> (pl.) крави

кози (de capră) -> (f.) козя, (n.) козе -> (pl.) кози

вълчи (de lup) -> (f.) вълча, (n.) вълче / вълчо -> (pl.) вълчи

мечи (de urs) -> (f.) меча, (n.) мечо / мече -> (pl.) мечи

Tot în această categorie intră și numeralele ordinale, chiar dacă vor fi tratate pe larg în alt articol.

първи (primul) -> (f.) първа, (n.) първо -> (pl.) първи

втори (al doilea) -> (f.) втора, (n.) второ -> (pl.) втори

трети (al treilea) -> (f.) трета, (n.) трето -> (pl.) трети

четвърти (al patrulea) -> (f.) четвърта, (n.) четвърто -> (pl.) четвърти

Ce neregularitate mai poate apărea: când penultimul sunet din forma de la masculin este е sau ъ, acesta poate să dispară în formele de feminin și neutru, precum și în cea de la plural. Există, desigur, și excepții.

модерен (modern) -> (f.) модерна, (n.) модерно -> (pl.) модерни

интересен (interesant) -> (f.) интересна, (n.) интересно -> (pl.) интересни

зъл (rău) -> (f.) зла, (n.) зло -> (pl.) зли

хитър (viclean) -> (f.) хитра, (n.) хитро -> (pl.) хитри

dar

червен (roșu) -> (f.) червена, (n.) червено -> (pl.) червени

зелен (verde) -> (f.) зелена, (n.) зелено -> (pl.) зелени

дървен (lemnos, de lemn) -> (f.) дървена, (n.) дървено -> (pl.) дървени

Mai aveți răbdare și pentru niște modificări de sunete? Este vorba de я, care uneori poate deveni е. Și invers.

пресен (proaspăt) -> (f.) прясна, (n.) прясно -> (pl.) пресни

голям (mare) -> (f.) голяма, (n.) голямо -> (pl.) големи

dar

течен (lichid) -> (f.) течна, (n.) течно -> (pl.) течни

În bulgară veți găsi multe adjective derivate de la substantive cu ajutorul unor sufixe, în contexte care în română s-ar exprima cu prepozițiile de, din sau pentru (de exemplu pentru a arăta din ce e făcut un lucru sau care este destinația lui). Sufixele nu sunt multe, dar din păcate nu am găsit și o regulă cu privire la alegerea sufixului potrivit pentru găsirea adjectivului corespunzător – pentru că din câte am văzut nu poate fi folosit decât unul. Așa că trebuie învățate pe măsură ce le găsiți. Câteva exemple ar fi:

дете (copil) -> детски стол (scaun pentru copii)

чай (ceai) -> чаена лъжичка (linguriță de ceai)

дърво (lemn) -> дървена къща (casă de lemn)

пиле (pui) -> пилешка супа (supă de pui)

лимон (lămâie) -> лимонов сок (suc de lămâie)

дюля (gutuie) -> дюлева ракия (rachiu de gutui)

… și, dacă tot e sezonul leurdei, am căutat de curiozitate și care îi e numele în bulgară. Are mai multe, dar unul se încadrează în exemplele de mai sus:

мечок (urs) -> мечи лук (ceapa ursului)

Descoperire de sezon

Zilele trecute am aflat că există și în limba bulgară cuvântul крачун , care nu are nicio legătură cu sărbătoarea Crăciunului, despre care știm deja că în bulgară poartă numele Коледа . Originea acestui крачун este cuvântul крак  (picior) și înseamnă picior lung – sau piciorong, că tot avem și noi un cuvânt corespunzător.

În plus, poate fi folosit și pentru a desemna o persoană foarte înaltă. De altfel, în literatura clasică bulgară există un personaj cu acest nume ce apare în povestirile în versuri pentru copii ale poetului Димитър Подвързачов , apărute în perioada interbelică, cum ar fi de exemplu „Приключенията на Крачун и Малчо в София (Aventurile lui Krăciun și Malcio în Sofia). Textul ei poate fi găsit aici, împreună cu ilustrațiile din prima ediție.

Cele două personaje principale sunt Крачун și Малчо , doi polițiști ghinioniști din Sofia care intră în tot felul de încurcături. Primul e înalt și slab, iar cel de-al doilea scund și îndesat. Numele celui din urmă vine chiar de la cuvântul малък (mic, scund). Și în ziua de azi se folosește expresia Крачун и Малчо pentru doi oameni foarte diferiți din punct de vedere fizic, care sunt văzuți des împreună.

Cuvinte și expresii uzuale în limba bulgară

Cel mai comun cuvânt de salut în limba bulgară este здравей , căruia îi corespunde și o formă de plural, atunci când vă adresați mai multor persoane: здравейте . De asemenea, există și o formă mai familiară: здрасти . Toate trei sunt de fapt urări de sănătate, din moment ce au la bază cuvântul здраве (sănătate), care a ajuns și pe la noi în cuvinte ca zdravăn sau… năzdrăvan.

Dacă vreți să folosiți saluturi bazate pe momente ale zilei, acestea sunt:

Добро утро. Bună dimineața.

Добър ден. Bună ziua.

Добър вечер. Bună seara.

… iar urarea de noapte bună este лека нощ , care literal înseamnă noapte ușoară. Celor care au urmărit intensiv televiziunea bulgară în vremea regimului comunist sigur le va suna cunoscută această urare, de la titlul emisiunii de seară pentru copii Лека нощ, деца! (Noapte bună, copii!).

Ca și în română, se mai poate întreba pur și simplu:

Как си? Ce faci? (literal: Cum ești?)

iar un răspuns posibil este:

Добре съм. Sunt bine.

Dacă atunci când ajungeți undeva vi se adresează cineva cu добре дошли , înseamnă că tocmai v-au spus bine ați venit.

Când vă interesează numele cuiva, puteți întreba:

Как се казваш? Cum te cheamă?

Dacă cei întrebați sunteți chiar voi, răspunsul e:

Казвам се… Mă cheamă…

sau

Аз съм… Eu sunt …

și puteți adăuga un politicos приятно ми е да се запознаем (încântat/ă să facem cunoștință). Sau pur și simplu приятно ми е , care literal înseamnă îmi place, îmi face plăcere.

Când vreți să mulțumiți, spuneți благодаря (sau благодаря много , care înseamnă mulțumesc mult). Ca și în română, în mod familiar se poate folosi și franțuzescul мерси   (mersi). Răspunsul (cu plăcere) este моля , care înseamnă de fapt te / vă rog. Cât despre scuze, acestea se cer spunând извинете (scuzați-mă).

Când vă luați la revedere de la cineva, spuneți довиждане . Se poate spune și чао (ciao), mai informal – luat din italiană, evident. Există și corespondentul lui adio, spus cuiva pe care îl veți revedea după multă vreme sau deloc, acesta este сбогом .

Și încă ceva legat de o urare de sănătate. Atunci când ciocniți un pahar cu o băutură alcoolică, spuneți наздраве . Același lucru îl puteți spune și când strănută cineva.

Dacă sunteți luați drept bulgari și vi se vorbește numai în bulgară, puteți scăpa cu не разбирам български (nu înțeleg bulgară).

Desigur, lista poate continua, așa că dacă mai vreți să aflați și alte cuvinte și expresii de bază, puteți lăsa întrebări în zona de comentarii a articolului de față.

În final câteva cuvinte despre urarea добър вечер (bună seara), care ascunde o ciudățenie. Pasionații de gramatică vor sesiza pe loc un dezacord: добър este adjectivul bun, la masculin, pe când substantivul вечер (seară) este feminin, semn că în trecutul îndepărtat cuvântul вечер a fost masculin și și-a schimbat genul pe parcurs. Urarea, însă, a rămas la fel.

Conjunctivul verbului

Cu toate că în limba bulgară există o construcție analoagă conjunctivului din limba română, nu o veți găsi în tabelele cu conjugări ale verbului. Forma respectivă nu are o definiție în cadrul gramaticii bulgare, deși există câțiva lingviști care se referă la ea ca fiind un mod verbal (наклонение) pe nume подчинително наклонение (de la подчинение, care înseamnă subordonare).

Pentru a obține această formă – la care o să mă refer totuși în continuare cu termenul „conjunctiv” – este suficient să știți forma de la prezent a verbului, în fața căreia puneți particula да. Dacă mai țineți minte, același lucru se întâmplă și la timpul viitor, unde particula cu pricina este însă ще.

De exemplu, în cazul verbului чета (a citi), formele conjunctivului pentru toate persoanele sunt:

чета Singular Plural
Persoana I да чета да четем
Persoana a II-a да четеш да четете
Persoana a III-a да чете да четат

Forma negativă se obține intercalând не între particula да și verb: да не чета
(să nu citesc), да не четеш (să nu citești) etc.

În principiu puteți folosi această construcție în bulgară în orice situație în care în română ați utiliza conjunctivul prezent, deci când se exprimă o posibilitate, o dorință, o recomandare, o necesitate și așa mai departe. Câteva exemple:

Искам да чета. Vreau să citesc.

Трябва да уча. Trebuie să învăț.

Няма нужда да говоря. Nu e nevoie să vorbesc.

Мога да плувам. Pot să înot.

Предпочитам да живея в голям град. Prefer să locuiesc într-un oraș mare.

Există până și valoarea de imperativ:

Да четеш! Să citești!

precum și situațiile în care conjunctivul exprimă o acțiune reală:

Започнах да пиша писмо. Am început să scriu o scrisoare.

De asemenea, acest conjunctiv poate îndeplini și funcții pe care le are infinitivul, despre care știm deja că în bulgară nu există. Astfel, un Hamlet bulgar ar spune:

Да бъдеш или да не бъдеш. A fi sau a nu fi.

sau, mai scurt,

Да бъдеш или не.

O expresie ambiguă

Ce pot avea în comun trei cântece de genuri diferite, din perioade diferite: în ele am auzit o expresie care, tradusă cuvânt cu cuvânt în română, poate crea confuzie. Expresia respectivă are variante ușor diferite în cele trei contexte, însă la bază poate fi rezumată prin ние с теб (noi cu tine), iar ambiguitatea se manifestă atunci când ne punem problema următoare: la câte persoane se referă expresia?

În Не така, cei de la ФСБ spun la un moment dat așa: Само ние с тебе вече ще сме други, ceea ce se poate traduce prin numai noi cu tine deja vom fi alții (în sensul că ne vom schimba). Нова Генерация au piesa Само двама cu refrenul Така че, само двама ще влезем с теб във храма (așa că numai amândoi vom intra cu tine în templu), iar cei de la Уикеда spun încă din titlu că А ние с Боби двамата пием кафе, adică iar noi cu Bobi amândoi bem cafea.

La prima vedere pare că în toate exemplele de mai sus e vorba de cel puțin trei persoane, pentru că în prima parte a expresiilor există noi (deci cel puțin doi) sau amândoi, iar după prepoziția cu urmează o altă persoană. Totuși, în context nu are sens, din restul textelor se subînțelege că e vorba doar de două persoane. Așa că am întrebat câțiva bulgari, care mi-au confirmat: existența lui с (cu) indică faptul că în acel noi este inclusă și persoana menționată după această prepoziție, deci expresia înseamnă de fapt noi doi. Sau, dacă e să-l folosim pe cu și în română, tu și cu mine sau eu și cu tine.

Dar dacă vrem să menționăm mai mult de două persoane, cum putem spune? În acest caz nu se mai folosește с, ci и (și). Așadar, de exemplu, ние (двамата) и ти înseamnă noi (doi) și tu.

Numeralul cardinal

Numeralul în limba bulgară (числително име) poate fi cardinal (бройно числително име) sau ordinal (редно числително име). În plus mai există două categorii speciale în cadrul numeralului cardinal: una care se folosește cu substantive ce desemnează persoane de gen masculin (мъжколичнo числителнo име) și alta care se folosește pentru aproximări (числителен брой за приблизителност). Deocamdată, mai jos ne vom ocupa de numeralul cardinal simplu.

Ca și în limba română, numeralele 1 și 2 prezintă forme specifice genului. În cazul lui 1, formele sunt distincte (един pentru masculin, една pentru feminin și едно pentru neutru), în timp ce în cazul lui 2, tot ca în română, forma pentru feminin este aceeași cu cea pentru neutru (два pentru masculin, две pentru feminin și neutru).

1 mai prezintă și o formă de plural: едни. Aceasta corespunde lui niște din română. De exemplu:

Видях едни приятели. Am văzut niște prieteni.

Numeralele de la 0 la 10 sunt:

0 нула
1 един (masc. sg.) / една (fem. sg.) / едно (n. sg.) / едни (pl.)
2 два (masc.) / две (fem., n.)
3 три
4 четири
5 пет
6 шест
7 седем
8 осем
9 девет
10 десет

Numeralele de la 11 la 19 se formează pornind de la numeralul corespunzător cifrei din coadă, la care se adaugă particula на și numeralul pentru 10 (десет), deci în mod similar cu numeralele respective din română, unde se folosește particula spre. Totuși există o deosebire în cazul lui 12, care în bulgară are o singura formă, indiferent de gen.

De remarcat că există și forme colocviale, mai rapid de pronunțat (echivalentul lui unșpe, doișpe etc. de la noi), în care –надесет este înlocuit cu –найсет.

11 единадесет (единайсет)
12 дванадесет (дванайсет)
13 тринадесет (тринайсет)
14 четиринадесет (четиринайсет)
15 петнадесет (петнайсет)
16 шестнадесет (шестнайсет)
17 седемнадесет (седемнайсет)
18 осемнадесет (осемнайсет)
19 деветнадесет (деветнайсет)

Zecile se formează și mai simplu: numeralului corespunzător primei cifre i se alătură десет. Forme colocviale există doar pentru câteva din ele.

20 двадесет (двайсет)
30 тридесет (трийсет)
40 четиридесет (четирийсет)
50 петдесет
60 шестдесет (шейсет)
70 седемдесет
80 осемдесет
90 деветдесет

Numerele formate din zeci și unități au о structură similară cu cele din limba română: cuvântul corespunzător zecilor este urmat de и (și), apoi de cuvântul corespunzător unităților. Așadar, 24 se spune двадесет и четири, 83 se spune осемдесет и три și așa mai departe.

Urmează sutele; trei din ele sunt mai speciale, restul se deduc ușor, primesc terminația стотин:

100 сто
200 двеста
300 триста
400 четиристотин
500 петстотин
600 шестстотин
700 седемстотин
800 осемстотин
900 деветстотин

Mai departe mai e suficient de menționat cum se spune la mie, milion și miliard.

1 000: хиляда

1 000 000: милион

1 000 000 000: милиард

În ce privește pluralul lor, în cazul miilor nu e nicio dificultate (substantivul este feminin și pluralul este хиляди în orice context), însă trebuie mare atenție în privința milionului și a miliardului. Când se vorbește în general de milioane și miliarde, formele sunt cele de plural obișnuit: милиони, respectiv милиарди. Însă atunci când e vorba de numere formate din ele, având în vedere că sunt substantive masculine, trebuie folosit pluralul numeric, de care am mai vorbit aici și aici. Așadar, formele sunt [два, три, четири, …] милиона, respectiv милиарда.

În încheiere, câteva exemple de numerale compuse:

128: сто двадесет и осем

583: петстотин осемдесет и три

1 376: хиляда триста седемдесет и шест

35 724: тридесет и пет хиляди седемстотин двадесет и четири

1 925 111: един милион деветстотин двадесет и пет хиляди сто и единадесет

Forvo

Pentru o cât mai bună înțelegere a regulilor de pronunție dintr-o limbă străină trebuie să o auzim vorbită cât mai des. De fapt nu numai de reguli e vorba, ci și de particularitățile de pronunție care există în alte limbi. Unele sunete se pronunță mai deschis sau mai închis față de cum le pronunțăm noi, iar altele nu există în română (de exemplu, în cazul bulgarei, consoana л nu se pronunță ca l-ul de la noi, ci mai moale). Orice ajută în acest sens: emisiuni de radio sau televiziune, texte din cântece, ascultat prieteni nativi și așa mai departe. Dar ce facem când vrem să știm cum se pronunță un anume cuvânt și nu avem pe cine întreba? În mod sigur nu putem asculta la radio ore în șir, sperând că îl vom auzi la un moment dat. În acest caz găsim ajutor în site-urile care furnizează înregistrări de cuvinte din diverse limbi făcute de utilizatorii nativi, dintre care cel mai mare (conform spuselor lor) este Forvo.

Forvo.com

Forvo este un site realizat de o companie din Spania. A apărut în 2008 și de atunci a ajuns să conțină pronunțiile a peste trei milioane de cuvinte din 325 de limbi.

Înregistrările sunt furnizate de utilizatorii site-ului și sunt revizuite de o echipă de editori voluntari. Utilizatorii pot să le și voteze favorabil sau nefavorabil, pentru a se asigura o mai bună calitate a conținutului site-ului.

Căutarea se desfășoară în mod simplu. După introducerea cuvântului căutat se afișează rezultatele grupate pe limbă, în caz că respectivul cuvânt există în acea formă în mai multe limbi. De exemplu, iată rezultatele obținute în urma căutării cuvântului ден (zi):

Pronunții ден(captură de aici)

Limbile în care există cuvântul căutat sunt ordonate în funcție de numărul de înregistrări existente. În cazul de față, în bulgară există cele mai multe, așa că înregistrările ei sunt deja vizibile. Se poate observa că există înregistrări și pentru expresii uzuale ce conțin cuvântul respectiv, nu numai pentru cuvântul de sine stătător: добър ден (bună ziua), рожден ден (zi de naștere), Честит Рожден Ден (urarea de la mulți ani pentru ziua de naștere), ден до пладне (pentru scurtă vreme, puțin) și ясно като бял ден (literal clar ca ziua albă, deci similar cu al nostru clar ca bună ziua).

Pentru a asculta înregistrările, se dă click pe câte unul din rezultatele obținute și astfel se încarcă o pagină nouă cu înregistrările respective. Pentru fiecare din ele sunt afișate numele de utilizator al celui care a făcut înregistrarea și numărul de voturi primite. Sunt posibile diverse acțiuni, cum ar fi evaluarea înregistrării (vot pozitiv sau negativ), marcare ca favorit, descărcare pe calculatorul propriu a fișierului audio, precum și răspândire a înregistrării pe diverse rețele sociale.

Pronunții Честит Рожден Ден(captură de aici)

Ce e interesant e că utilizatorii au posibilitatea de a-și stoca în profil și localitatea, plasând un marker pe o hartă. În acest fel se poate observa dacă există un accent specific regiunii unde locuiesc, comparând cu înregistrările aceluiași cuvânt făcute de utilizatori din alte zone. Sub lista de înregistrări este afișată harta respectivă cu localitățile utilizatorilor marcate. Click pe fiecare localitate face vizibilă informația despre cine a realizat înregistrarea respectivă.

Hartă pronunții(captură de aici)

Interfața site-ului este disponibilă în mai multe limbi, printre care și româna și bulgara. Versiunile acestea pot fi accesate la http://ro.forvo.com/, respectiv http://bg.forvo.com/.

Pentru căutare nu trebuie autentificare. Aceasta este necesară doar în cazul în care vreți să evaluați traduceri, să descărcați fișiere audio și mai ales dacă vreți să încărcați înregistrări proprii. Conform clasamentului de aici, limba română se află în categoria de pe locul 3 (mai mult de 10 000 de înregistrări), așa că, dacă doriți, puteți da oricând o mână de ajutor.

 

Verbul la viitor

Dacă știm cum se conjugă un verb la timpul prezent în limba bulgară, nu avem nicio problemă în a afla conjugarea la viitor. Formele pentru viitor se obțin simplu, punând particula ще în fața formelor de la prezent.

Exemplu pentru verbul видя (a vedea):

видя Singular Plural
Persoana I ще видя ще видим
Persoana a II-a ще видиш ще видите
Persoana a III-a ще види ще видят

Particula respectivă este de fapt forma pentru persoana a treia prezent a verbului ща, care înseamnă a vrea. Acest verb este folosit des cu acest sens în limba vorbită, totuși în scris este preferat sinonimul искам. La timpul viitor particula cu pricina joacă rol auxiliar și nu își schimbă forma în funcție de persoană, cum se întâmplă în limba română (voi, vei, va etc.). De altfel, o asemănare cu limba română este faptul că, în ambele limbi, auxiliarul de la timpul viitor se bazează pe o formă a verbului a vrea.

Lucrurile se complică puțin în cazul formei negative a viitorului. Primul impuls logic e de a pune particula не la început (de exemplu не ще видя), ceea ce nu e chiar greșit. Însă această formă se folosește rar, de regulă în context poetic. În mod curent se folosește altă construcție, anume няма да.

Știm deja că няма este persoana a treia singular prezent de la verbul нямам, despre care am vorbit aici. Да este o particulă similară cu particula pe care o folosim în română la modul conjunctiv. Așadar, întreaga construcție se poate traduce literal cu nu are să, care aduce cu negativul unei forme alternative de viitor din română.

Ca și ще, în formarea viitorului negativ auxiliarul няма да rămâne neschimbat pentru toate persoanele, nu se conjugă.

Exemplu pentru viitorul negativ al verbului купя (a cumpăra):

купя Singular Plural
Persoana I няма да купя няма да купим
Persoana a II-a няма да купиш няма да купите
Persoana a III-a няма да купи няма да купят

Ar mai fi de menționat doar cum se numește timpul viitor în limba bulgară: бъдеще време.