Arhive categorie: Amestecate

Descoperire de sezon

Zilele trecute am aflat că există și în limba bulgară cuvântul крачун , care nu are nicio legătură cu sărbătoarea Crăciunului, despre care știm deja că în bulgară poartă numele Коледа . Originea acestui крачун este cuvântul крак  (picior) și înseamnă picior lung – sau piciorong, că tot avem și noi un cuvânt corespunzător.

În plus, poate fi folosit și pentru a desemna o persoană foarte înaltă. De altfel, în literatura clasică bulgară există un personaj cu acest nume ce apare în povestirile în versuri pentru copii ale poetului Димитър Подвързачов , apărute în perioada interbelică, cum ar fi de exemplu „Приключенията на Крачун и Малчо в София (Aventurile lui Krăciun și Malcio în Sofia). Textul ei poate fi găsit aici, împreună cu ilustrațiile din prima ediție.

Cele două personaje principale sunt Крачун și Малчо , doi polițiști ghinioniști din Sofia care intră în tot felul de încurcături. Primul e înalt și slab, iar cel de-al doilea scund și îndesat. Numele celui din urmă vine chiar de la cuvântul малък (mic, scund). Și în ziua de azi se folosește expresia Крачун и Малчо pentru doi oameni foarte diferiți din punct de vedere fizic, care sunt văzuți des împreună.

Cuvinte și expresii uzuale în limba bulgară

Cel mai comun cuvânt de salut în limba bulgară este здравей , căruia îi corespunde și o formă de plural, atunci când vă adresați mai multor persoane: здравейте . De asemenea, există și o formă mai familiară: здрасти . Toate trei sunt de fapt urări de sănătate, din moment ce au la bază cuvântul здраве (sănătate), care a ajuns și pe la noi în cuvinte ca zdravăn sau… năzdrăvan.

Dacă vreți să folosiți saluturi bazate pe momente ale zilei, acestea sunt:

Добро утро. Bună dimineața.

Добър ден. Bună ziua.

Добър вечер. Bună seara.

… iar urarea de noapte bună este лека нощ , care literal înseamnă noapte ușoară. Celor care au urmărit intensiv televiziunea bulgară în vremea regimului comunist sigur le va suna cunoscută această urare, de la titlul emisiunii de seară pentru copii Лека нощ, деца! (Noapte bună, copii!).

Ca și în română, se mai poate întreba pur și simplu:

Как си? Ce faci? (literal: Cum ești?)

iar un răspuns posibil este:

Добре съм. Sunt bine.

Dacă atunci când ajungeți undeva vi se adresează cineva cu добре дошли , înseamnă că tocmai v-au spus bine ați venit.

Când vă interesează numele cuiva, puteți întreba:

Как се казваш? Cum te cheamă?

Dacă cei întrebați sunteți chiar voi, răspunsul e:

Казвам се… Mă cheamă…

sau

Аз съм… Eu sunt …

și puteți adăuga un politicos приятно ми е да се запознаем (încântat/ă să facem cunoștință). Sau pur și simplu приятно ми е , care literal înseamnă îmi place, îmi face plăcere.

Când vreți să mulțumiți, spuneți благодаря (sau благодаря много , care înseamnă mulțumesc mult). Ca și în română, în mod familiar se poate folosi și franțuzescul мерси   (mersi). Răspunsul (cu plăcere) este моля , care înseamnă de fapt te / vă rog. Cât despre scuze, acestea se cer spunând извинете (scuzați-mă).

Când vă luați la revedere de la cineva, spuneți довиждане . Se poate spune și чао (ciao), mai informal – luat din italiană, evident. Există și corespondentul lui adio, spus cuiva pe care îl veți revedea după multă vreme sau deloc, acesta este сбогом .

Și încă ceva legat de o urare de sănătate. Atunci când ciocniți un pahar cu o băutură alcoolică, spuneți наздраве . Același lucru îl puteți spune și când strănută cineva.

Dacă sunteți luați drept bulgari și vi se vorbește numai în bulgară, puteți scăpa cu не разбирам български (nu înțeleg bulgară).

Desigur, lista poate continua, așa că dacă mai vreți să aflați și alte cuvinte și expresii de bază, puteți lăsa întrebări în zona de comentarii a articolului de față.

În final câteva cuvinte despre urarea добър вечер (bună seara), care ascunde o ciudățenie. Pasionații de gramatică vor sesiza pe loc un dezacord: добър este adjectivul bun, la masculin, pe când substantivul вечер (seară) este feminin, semn că în trecutul îndepărtat cuvântul вечер a fost masculin și și-a schimbat genul pe parcurs. Urarea, însă, a rămas la fel.

Forvo

Pentru o cât mai bună înțelegere a regulilor de pronunție dintr-o limbă străină trebuie să o auzim vorbită cât mai des. De fapt nu numai de reguli e vorba, ci și de particularitățile de pronunție care există în alte limbi. Unele sunete se pronunță mai deschis sau mai închis față de cum le pronunțăm noi, iar altele nu există în română (de exemplu, în cazul bulgarei, consoana л nu se pronunță ca l-ul de la noi, ci mai moale). Orice ajută în acest sens: emisiuni de radio sau televiziune, texte din cântece, ascultat prieteni nativi și așa mai departe. Dar ce facem când vrem să știm cum se pronunță un anume cuvânt și nu avem pe cine întreba? În mod sigur nu putem asculta la radio ore în șir, sperând că îl vom auzi la un moment dat. În acest caz găsim ajutor în site-urile care furnizează înregistrări de cuvinte din diverse limbi făcute de utilizatorii nativi, dintre care cel mai mare (conform spuselor lor) este Forvo.

Forvo.com

Forvo este un site realizat de o companie din Spania. A apărut în 2008 și de atunci a ajuns să conțină pronunțiile a peste trei milioane de cuvinte din 325 de limbi.

Înregistrările sunt furnizate de utilizatorii site-ului și sunt revizuite de o echipă de editori voluntari. Utilizatorii pot să le și voteze favorabil sau nefavorabil, pentru a se asigura o mai bună calitate a conținutului site-ului.

Căutarea se desfășoară în mod simplu. După introducerea cuvântului căutat se afișează rezultatele grupate pe limbă, în caz că respectivul cuvânt există în acea formă în mai multe limbi. De exemplu, iată rezultatele obținute în urma căutării cuvântului ден (zi):

Pronunții ден(captură de aici)

Limbile în care există cuvântul căutat sunt ordonate în funcție de numărul de înregistrări existente. În cazul de față, în bulgară există cele mai multe, așa că înregistrările ei sunt deja vizibile. Se poate observa că există înregistrări și pentru expresii uzuale ce conțin cuvântul respectiv, nu numai pentru cuvântul de sine stătător: добър ден (bună ziua), рожден ден (zi de naștere), Честит Рожден Ден (urarea de la mulți ani pentru ziua de naștere), ден до пладне (pentru scurtă vreme, puțin) și ясно като бял ден (literal clar ca ziua albă, deci similar cu al nostru clar ca bună ziua).

Pentru a asculta înregistrările, se dă click pe câte unul din rezultatele obținute și astfel se încarcă o pagină nouă cu înregistrările respective. Pentru fiecare din ele sunt afișate numele de utilizator al celui care a făcut înregistrarea și numărul de voturi primite. Sunt posibile diverse acțiuni, cum ar fi evaluarea înregistrării (vot pozitiv sau negativ), marcare ca favorit, descărcare pe calculatorul propriu a fișierului audio, precum și răspândire a înregistrării pe diverse rețele sociale.

Pronunții Честит Рожден Ден(captură de aici)

Ce e interesant e că utilizatorii au posibilitatea de a-și stoca în profil și localitatea, plasând un marker pe o hartă. În acest fel se poate observa dacă există un accent specific regiunii unde locuiesc, comparând cu înregistrările aceluiași cuvânt făcute de utilizatori din alte zone. Sub lista de înregistrări este afișată harta respectivă cu localitățile utilizatorilor marcate. Click pe fiecare localitate face vizibilă informația despre cine a realizat înregistrarea respectivă.

Hartă pronunții(captură de aici)

Interfața site-ului este disponibilă în mai multe limbi, printre care și româna și bulgara. Versiunile acestea pot fi accesate la http://ro.forvo.com/, respectiv http://bg.forvo.com/.

Pentru căutare nu trebuie autentificare. Aceasta este necesară doar în cazul în care vreți să evaluați traduceri, să descărcați fișiere audio și mai ales dacă vreți să încărcați înregistrări proprii. Conform clasamentului de aici, limba română se află în categoria de pe locul 3 (mai mult de 10 000 de înregistrări), așa că, dacă doriți, puteți da oricând o mână de ajutor.

 

Pădurea nebună

În ultima săptămână, atenția s-a concentrat asupra campioanei Bulgariei la fotbal, Лудогорец Разград , care a reușit să supere o parte din microbiștii de pe la noi. Să vedem ce vrea să spună numele acestei echipe și ce legătură există cu România, mai precis cu un anumit județ.

În primul rând trebuie spus câte ceva despre sufixul -ец . Acesta se referă în general la naționalitate sau la locuitorii unui oraș sau ai unei regiuni.

румънец (român)

американец (american)

белгиец (belgian)

венецианец (venețian)

андалусец (andaluz)

Sufixul respectiv mai poate defini și oameni cu o anumită caracteristică. Unele din aceste cuvinte au ajuns și în română.

търговец (negustor, în română devenind târgoveț, cu sensul de locuitor al unui oraș)

вдовец (văduv)

убиец (ucigaș)

крадец (hoț)

Revenind la echipa cu pricina, numele ei este legat de o regiune numită Лудогорие . Aceasta este de fapt un platou din nord-estul Bulgariei, cam sub județul Călărași, dar mai jos, nu începe chiar de la Dunăre. Numele regiunii este un calc după Deliorman, cuvânt turcesc care înseamnă pădure nebună și pe care noi am preferat să îl păstrăm ușor modificat în numele județului Teleorman.
Apus în Ludogorie

 (sursa imaginii: „Залез над южното Лудогорие”, Izvora (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons)

Numele regiunii a fost chiar Делиорман până în 1942, când a fost schimbat în Полесие , care însă nu a reușit să se impună. În 1950 s-a adoptat numele actual, ce vine de la traducerea din turcă a lui Deliorman: луда гора . Луда este femininul de la adjectivul луд (nebun, cuvânt ce stă la baza unui cuvânt ajuns și în română, zălud/ă), iar гора înseamnă pădure. Și încă ceva: deși nu am vorbit încă despre adjectiv, se poate vedea deja că în bulgară locul acestuia este înaintea substantivului.

De ce nu este leva substantiv feminin

10lv_2008_f10lv_2008_b

 (sursa imaginilor: Gallery of Bulgarian paper money)

Toată lumea știe care este moneda națională a Bulgariei, mai ales de când țara vecină a devenit o destinație tot mai frecventă pentru vacanțe. Ce se știe mai puțin e că numele ei nu este chiar лева   și mai ales că nu este un substantiv feminin, deși în limba română așa sună.

Numele corect la singular este лев  . Se pronunță [lef], nu [lev], deoarece conform regulilor enumerate aici, din moment ce в   este o consoană sonoră la final de cuvânt, în locul ei se pronunță perechea ei surdă.

Atunci de ce se întâlnește atât de des forma лева? Răspunsul este simplu, este vorba despre pluralul numeric. Ca recapitulare, după numerale și câteva cuvinte ce exprimă o cantitate – толкова   (atâți, atâția), колко   (câți) și няколко   (câțiva) – substantivele masculine prezintă o altă formă de plural decât cea obișnuită, care presupune adăugarea terminației   sau  . În cazul lui лев  , această formă este лева  .

20lv_2007_f20lv_2007_b

 (sursa imaginilor: Gallery of Bulgarian paper money)

Se poate spune că ar fi mai corect ca în română să se folosească masculinul lev pentru singular (așa cum se scrie, pentru că regulile de pronunție din bulgară nu sunt foarte cunoscute) și levi pentru plural.

Cât despre pluralul obișnuit, ținând cont de faptul că лев   este substantiv masculin monosilabic, terminația care se adaugă este -ове  : левове  .

Ar mai fi de adăugat că лев   este o formă arhaică a cuvântului actual лъв  , care înseamnă… leu. Nu am găsit încă explicații, dar e posibil ca numele să vină, ca și în cazul leului nostru, de la o monedă olandeză (leeuwendaalder, adică talerul-leu). Talerul cu pricina avea gravat un leu pe revers și vreme de câteva sute de ani a circulat prin Europa și chiar mai departe, din moment ce până și cuvântul dolar vine de la taler.